ABOUT THE SPEAKER
Neil Burgess - Neuroscientist
At University College in London, Neil Burgess researches how patterns of electrical activity in brain cells guide us through space.

Why you should listen

Neil Burgessis is deputy director of the Institute of Cognitive Neuroscience at University College London, where he investigates of the role of the hippocampus in spatial navigation and episodic memory. His research is directed at answering questions such as: How are locations represented, stored and used in the brain? What processes and which parts of the brain are involved in remembering the spatial and temporal context of everyday events, and in finding one's way about?

To explore this space, he and his team use a range of methods for gathering data, including pioneering uses of virtual reality, as well as computational modelling and electrophysiological analysis of the function of hippocampal neurons in the rat, functional imaging of human navigation, and neuropsychological experiments on spatial and episodic memory.

A parallel interest: Investigating our human short-term memory for serial order, or how we know our 123s.

More profile about the speaker
Neil Burgess | Speaker | TED.com
TEDSalon London Spring 2011

Neil Burgess: How your brain tells you where you are

Neil Burgess: Cum îți spune creierul unde te afli

Filmed:
1,458,267 views

Cum îți aminteşti unde ți-ai parcat maşina? Cum şti dacă te deplasezi în direcţia corectă? Neurobiologul Neil Burgess studiază mecanismele neuronale care cartografiază spaţiul din jurul nostru şi modul în care acestea sunt legate de memorie şi imaginaţie.
- Neuroscientist
At University College in London, Neil Burgess researches how patterns of electrical activity in brain cells guide us through space. Full bio

Double-click the English transcript below to play the video.

00:15
When we parkparc in a bigmare parkingparcare lot,
0
0
2000
Când parcăm într-o parcare mare,
00:17
how do we remembertine minte where we parkedparcat our carmașină?
1
2000
2000
cum ne amintim unde am parcat mașina?
00:19
Here'sAici este the problemproblemă facingcu care se confruntă HomerHomer.
2
4000
3000
Iată problema lui Homer.
00:22
And we're going to try to understanda intelege
3
7000
2000
Vom încerca să înţelegem
00:24
what's happeninglucru in his braincreier.
4
9000
2000
ce se întâmplă în creierul lui.
00:26
So we'llbine startstart with the hippocampuscal de mare, shownafișate in yellowgalben,
5
11000
2000
Începem cu hipocampusul, indicat în galben,
00:28
whichcare is the organorgan of memorymemorie.
6
13000
2000
care e organul memoriei.
00:30
If you have damagedeteriora there, like in Alzheimer'sAlzheimer,
7
15000
2000
Dacă hipocampusul e deteriorat, ca în Alzheimer,
00:32
you can't remembertine minte things includinginclusiv where you parkedparcat your carmașină.
8
17000
2000
nu-ţi poţi aminti de exemplu unde ai parcat mașina.
00:34
It's namednumit after LatinLatină for "seahorsecăluţ de mare,"
9
19000
2000
E numit după latinescul "căluţ de mare",
00:36
whichcare it resemblesseamana.
10
21000
2000
cu care seamănă.
00:38
And like the restodihnă of the braincreier, it's madefăcut of neuronsneuroni.
11
23000
2000
La fel ca restul creierului, e alcătuit din neuroni.
00:40
So the humanuman braincreier
12
25000
2000
Creierul uman
00:42
has about a hundredsută billionmiliard neuronsneuroni in it.
13
27000
2000
are cam 100 miliarde neuroni.
00:44
And the neuronsneuroni communicatecomunica with eachfiecare other
14
29000
3000
Neuronii comunică între ei
00:47
by sendingtrimitere little pulsesimpulsuri or spikespiroane of electricityelectricitate
15
32000
2000
trimiţând ușoare impulsuri electrice
00:49
viaprin intermediul connectionsconexiuni to eachfiecare other.
16
34000
2000
prin conexiuni unul altuia.
00:51
The hippocampuscal de mare is formedformat of two sheetsfoi of cellscelulele,
17
36000
3000
Hipocampusul e format din două straturi de celule,
00:54
whichcare are very denselydens interconnectedinterconectate.
18
39000
2000
dens interconectate.
00:56
And scientistsoamenii de știință have begunînceput to understanda intelege
19
41000
2000
Cercetătorii au început să înțeleagă
00:58
how spatialspațial memorymemorie workslucrări
20
43000
2000
cum funcționează memoria spațială
01:00
by recordingînregistrare from individualindividual neuronsneuroni
21
45000
2000
analizând neuronii individuali
01:02
in ratsșobolani or micesoareci
22
47000
2000
la șobolani sau șoareci
01:04
while they forageplante furajere or exploreexplora an environmentmediu inconjurator
23
49000
2000
în timp ce sapă sau explorează mediul
01:06
looking for foodalimente.
24
51000
2000
căutând hrană.
01:08
So we're going to imagineimagina we're recordingînregistrare from a singlesingur neuronneuron
25
53000
3000
Ne vom imagina că înregistrăm semnalele unui singur neuron
01:11
in the hippocampuscal de mare of this ratşobolan here.
26
56000
3000
din hipocampusul acestui șobolan de aici.
01:14
And when it firesincendii a little spikevârf ascuțit of electricityelectricitate,
27
59000
2000
Când emite un impuls electric,
01:16
there's going to be a redroșu dotpunct and a clickclic.
28
61000
3000
va apărea un punct roșu și un click.
01:19
So what we see
29
64000
2000
Vedem
01:21
is that this neuronneuron knowsștie
30
66000
2000
că neuronul știe
01:23
wheneveroricând the ratşobolan has goneplecat into one particularspecial placeloc in its environmentmediu inconjurator.
31
68000
3000
când șobolanul s-a dus într-un anume loc din împrejmuire.
01:26
And it signalssemnalele to the restodihnă of the braincreier
32
71000
2000
Și semnalează restului creierului
01:28
by sendingtrimitere a little electricalelectric spikevârf ascuțit.
33
73000
3000
printr-un impuls electric.
01:31
So we could showspectacol the firingardere raterată of that neuronneuron
34
76000
3000
Putem exprima rata de emitere a acelui neuron
01:34
as a functionfuncţie of the animal'sanimalului locationLocație.
35
79000
2000
ca o funcţie dependentă de locația animalului.
01:36
And if we recordrecord from lots of differentdiferit neuronsneuroni,
36
81000
2000
Iar dacă înregistrăm mulți alți neuroni,
01:38
we'llbine see that differentdiferit neuronsneuroni firefoc
37
83000
2000
vedem că diferiți neuroni emit
01:40
when the animalanimal goesmerge in differentdiferit partspărți of its environmentmediu inconjurator,
38
85000
2000
când animalul merge în alte părți din mediul său,
01:42
like in this squarepătrat boxcutie shownafișate here.
39
87000
2000
precum această cutie pătrată.
01:44
So togetherîmpreună they formformă a mapHartă
40
89000
2000
Împreună alcătuiesc o hartă
01:46
for the restodihnă of the braincreier,
41
91000
2000
pentru restul creierului,
01:48
tellingspune the braincreier continuallycontinuu,
42
93000
2000
informându-l continuu
01:50
"Where am I now withinîn my environmentmediu inconjurator?"
43
95000
2000
"Unde sunt acum?"
01:52
PlaceLoc cellscelulele are alsode asemenea beingfiind recordedînregistrate in humansoameni.
44
97000
3000
Celule de localizare sunt examinate și la oameni.
01:55
So epilepsyepilepsie patientspacienți sometimesuneori need
45
100000
2000
Pacienţii cu epilepsie au uneori nevoie
01:57
the electricalelectric activityactivitate in theiral lor braincreier monitoringmonitorizarea.
46
102000
3000
să le fie monitorizată activitatea electrică.
02:00
And some of these patientspacienți playedjucat a videovideo gamejoc
47
105000
2000
Câțiva pacienți epileptici au jucat un joc video
02:02
where they driveconduce around a smallmic townoraș.
48
107000
2000
în care conduceau printr-un mic oraş.
02:04
And placeloc cellscelulele in theiral lor hippocampihippocampi would firefoc, becomedeveni activeactiv,
49
109000
3000
Celulele lor spațiale din hipocampus se activau,
02:07
startstart sendingtrimitere electricalelectric impulsesimpulsuri
50
112000
3000
trimiteau impulsuri electrice
02:10
wheneveroricând they drovea condus throughprin a particularspecial locationLocație in that townoraș.
51
115000
3000
când conduceau printr-o anumită zonă din acel oraș.
02:13
So how does a placeloc cellcelulă know
52
118000
2000
Cum știe o celulă spațială
02:15
where the ratşobolan or personpersoană is withinîn its environmentmediu inconjurator?
53
120000
3000
unde se află șobolanul sau omul în spațiu?
02:18
Well these two cellscelulele here
54
123000
2000
Aceste două celule de aici
02:20
showspectacol us that the boundarieslimite of the environmentmediu inconjurator
55
125000
2000
ne arată că limitele mediului
02:22
are particularlyîn special importantimportant.
56
127000
2000
sunt foarte importante.
02:24
So the one on the toptop
57
129000
2000
Cea de sus trimite
02:26
likesîi place to firefoc sortfel of midwayjumătate de drum betweenîntre the wallspereți
58
131000
2000
impulsuri la jumătatea distanței dintre pereții
02:28
of the boxcutie that theiral lor rat'ssobolan in.
59
133000
2000
cutiei în care e șobolanul.
02:30
And when you expandextinde the boxcutie, the firingardere locationLocație expandsse extinde.
60
135000
3000
Când mărești cutia zona de impulsionare se extinde.
02:33
The one belowde mai jos likesîi place to firefoc
61
138000
2000
Cea de jos se activează
02:35
wheneveroricând there's a wallperete closeînchide by to the southsud.
62
140000
3000
când e un perete în apropiere la sud.
02:38
And if you put anothero alta wallperete insideinterior the boxcutie,
63
143000
2000
Dacă pui alt perete în cutie,
02:40
then the cellcelulă firesincendii in bothambii placeloc
64
145000
2000
celula se activează în ambele locuri
02:42
whereveroriunde there's a wallperete to the southsud
65
147000
2000
dacă e un perete la sud
02:44
as the animalanimal exploresexplorează around in its boxcutie.
66
149000
3000
în timp ce animalul explorează spațiul în cutie.
02:48
So this predictsprezice
67
153000
2000
Asta arată
02:50
that sensingdetectare the distancesdistanțe and directionsdirectii of boundarieslimite around you --
68
155000
2000
că evaluarea distanțelor și direcțiilor granițelor din jur --
02:52
extendedextins buildingsclădiri and so on --
69
157000
2000
clădiri, ș.a.m.d. --
02:54
is particularlyîn special importantimportant for the hippocampuscal de mare.
70
159000
3000
sunt foarte importante pentru hipocampus.
02:57
And indeedintr-adevar, on the inputsintrări to the hippocampuscal de mare,
71
162000
2000
Într-adevăr, la intrările în hipocampus
02:59
cellscelulele are foundgăsite whichcare projectproiect into the hippocampuscal de mare,
72
164000
2000
găsim celule care fac o hartă în hipocampus
03:01
whichcare do respondrăspunde exactlyexact
73
166000
2000
care răspund exact
03:03
to detectingdetectarea boundarieslimite or edgesmargini
74
168000
3000
la detectarea limitelor sau marginilor
03:06
at particularspecial distancesdistanțe and directionsdirectii
75
171000
2000
la anumite distanțe sau direcții
03:08
from the ratşobolan or mousemouse
76
173000
2000
de la șoarece
03:10
as it's exploringexplorarea around.
77
175000
2000
când explorează mediul.
03:12
So the cellcelulă on the left, you can see,
78
177000
2000
Celula din stânga, cum vedeți,
03:14
it firesincendii wheneveroricând the animalanimal getsdevine nearaproape
79
179000
2000
se activează când animalul se apropie
03:16
to a wallperete or a boundarylimite to the eastOrientul,
80
181000
3000
de un perete sau o graniță la est,
03:19
whetherdacă it's the edgemargine or the wallperete of a squarepătrat boxcutie
81
184000
3000
fie că e marginea sau peretele unei cutii pătrate
03:22
or the circularcircular wallperete of the circularcircular boxcutie
82
187000
2000
sau peretele circular al unei cutii rotunde
03:24
or even the dropcădere brusca at the edgemargine of a tablemasa, whichcare the animalsanimale are runningalergare around.
83
189000
3000
sau chiar muchia mesei împrejurul căreia aleargă animalele.
03:27
And the cellcelulă on the right there
84
192000
2000
Celula din dreapta se activează
03:29
firesincendii wheneveroricând there's a boundarylimite to the southsud,
85
194000
2000
când apare o limită la sud,
03:31
whetherdacă it's the dropcădere brusca at the edgemargine of the tablemasa or a wallperete
86
196000
2000
fie că e muchia mesei sau un perete
03:33
or even the gapdecalaj betweenîntre two tablesMese that are pulledtras apartseparat.
87
198000
3000
sau chiar spațiul dintre două mese despărțite.
03:36
So that's one way in whichcare we think
88
201000
2000
Acesta e un mod în care credem
03:38
placeloc cellscelulele determinea determina where the animalanimal is as it's exploringexplorarea around.
89
203000
3000
că celulele spațiale determină unde e animalul.
03:41
We can alsode asemenea testTest where we think objectsobiecte are,
90
206000
3000
Putem testa și locația pe care credem că o au
03:44
like this goalpoartă flagPavilion, in simplesimplu environmentsmedii --
91
209000
3000
obiecte precum acest steag, în medii simple --
03:47
or indeedintr-adevar, where your carmașină would be.
92
212000
2000
sau unde s-ar afla mașina.
03:49
So we can have people exploreexplora an environmentmediu inconjurator
93
214000
3000
Punem oamenii să exploreze un mediu
03:52
and see the locationLocație they have to remembertine minte.
94
217000
3000
și să vadă locația pe care trebuie să și-o amintească.
03:55
And then, if we put them back in the environmentmediu inconjurator,
95
220000
2000
Apoi, dacă îi aducem iar în mediu,
03:57
generallyîn general they're quitedestul de good at puttingpunând a markermarker down
96
222000
2000
se descurcă destul de bine să marcheze locul
03:59
where they thought that flagPavilion or theiral lor carmașină was.
97
224000
3000
unde cred că s-a aflat steagul sau mașina.
04:02
But on some trialsîncercări,
98
227000
2000
Dar în unele teste,
04:04
we could changeSchimbare the shapeformă and sizemărimea of the environmentmediu inconjurator
99
229000
2000
am schimbat forma și mărimea mediului,
04:06
like we did with the placeloc cellcelulă.
100
231000
2000
așa cum am făcut cu celulele de locație.
04:08
In that casecaz, we can see
101
233000
2000
În acest caz, vedem
04:10
how where they think the flagPavilion had been changesschimbări
102
235000
3000
că percepția poziției steagului se schimbă
04:13
as a functionfuncţie of how you changeSchimbare the shapeformă and sizemărimea of the environmentmediu inconjurator.
103
238000
3000
în funcție de cum modifici forma și mărimea mediului.
04:16
And what you see, for exampleexemplu,
104
241000
2000
Vedeți, de exemplu,
04:18
if the flagPavilion was where that crosscruce was in a smallmic squarepătrat environmentmediu inconjurator,
105
243000
3000
dacă steagul era unde e acea cruce într-un mic pătrat,
04:21
and then if you askcere people where it was,
106
246000
2000
dacă îi întrebi pe subiecți,
04:23
but you've madefăcut the environmentmediu inconjurator biggermai mare,
107
248000
2000
după ce ai mărit mediul,
04:25
where they think the flagPavilion had been
108
250000
2000
unde cred ei că a fost steagul
04:27
stretchesse intinde out in exactlyexact the samela fel way
109
252000
2000
se întinde în acelaşi mod
04:29
that the placeloc cellcelulă firingardere stretchedîntins out.
110
254000
2000
în care s-au extins impulsurile celulei spațiale.
04:31
It's as if you remembertine minte where the flagPavilion was
111
256000
2000
E ca și cum ți-ai aminti unde a fost steagul
04:33
by storingstocarea the patternmodel of firingardere acrosspeste all of your placeloc cellscelulele
112
258000
3000
memorând tiparul de impulsuri trimise de celulele de locație
04:36
at that locationLocație,
113
261000
2000
în acel loc
04:38
and then you can get back to that locationLocație
114
263000
2000
și apoi te poți întoarce în acel loc,
04:40
by movingin miscare around
115
265000
2000
deplasându-te,
04:42
so that you bestCel mai bun matchMeci the currentactual patternmodel of firingardere of your placeloc cellscelulele
116
267000
2000
astfel încât să potrivești tiparul actual de trimitere a impulsurilor
04:44
with that storedstocate patternmodel.
117
269000
2000
cu tiparul stocat.
04:46
That guidesghiduri you back to the locationLocație that you want to remembertine minte.
118
271000
3000
Astfel ești ghidat spre locul pe care vrei să ți-l amintești.
04:49
But we alsode asemenea know where we are throughprin movementcirculaţie.
119
274000
3000
Dar știm unde ne aflăm și prin intermediul mișcării.
04:52
So if we take some outboundoutbound pathcale --
120
277000
2000
Dacă luăm o locație îndepărtată --
04:54
perhapspoate we parkparc and we wanderumbla off --
121
279000
2000
parcăm și ne depărtăm --
04:56
we know because our ownpropriu movementsmișcări,
122
281000
2000
știm datorită mișcărilor noastre
04:58
whichcare we can integrateintegra over this pathcale
123
283000
2000
pe care le integrăm de-a lungul acestui drum
05:00
roughlyaproximativ what the headingrubrică directiondirecţie is to go back.
124
285000
2000
cam care e direcția pentru a ne întoarce.
05:02
And placeloc cellscelulele alsode asemenea get this kinddrăguț of pathcale integrationintegrare inputintrare
125
287000
4000
Şi celulele spațiale primesc acest tip de input de integrare,
05:06
from a kinddrăguț of cellcelulă calleddenumit a gridgrilă cellcelulă.
126
291000
3000
formează un fel de celulă numită celulă-reţea.
05:09
Now gridgrilă cellscelulele are foundgăsite, again,
127
294000
2000
Celulele reţea se află
05:11
on the inputsintrări to the hippocampuscal de mare,
128
296000
2000
la intrarea în hipocampus,
05:13
and they're a bitpic like placeloc cellscelulele.
129
298000
2000
şi seamană oarecum cu celulele de localizare.
05:15
But now as the ratşobolan exploresexplorează around,
130
300000
2000
Dar pe măsură ce şobolanul explorează împrejurimile,
05:17
eachfiecare individualindividual cellcelulă firesincendii
131
302000
2000
fiecare celulă individuală se activează
05:19
in a wholeîntreg arraymulțime of differentdiferit locationslocații
132
304000
3000
într-o gamă întreagă de locaţii diferite
05:22
whichcare are laidcablare out acrosspeste the environmentmediu inconjurator
133
307000
2000
dispuse în acest mediu
05:24
in an amazinglyuimitor regularregulat triangulartriunghiular gridgrilă.
134
309000
3000
într-o reţea triunghiulară incredibil de regulată.
05:29
And if you recordrecord from severalmai mulți gridgrilă cellscelulele --
135
314000
3000
Şi dacă înregistrezi câteva celule din reţea --
05:32
shownafișate here in differentdiferit colorscolorate --
136
317000
2000
indicate aici prin culori diferite --
05:34
eachfiecare one has a grid-likegrila-ca firingardere patternmodel acrosspeste the environmentmediu inconjurator,
137
319000
3000
fiecare are un tipar de activare ca o reţea în spațiu
05:37
and eachfiecare cell'scelulei grid-likegrila-ca firingardere patternmodel is shiftedmutat slightlypuțin
138
322000
3000
şi fiecare tipar de reţea al fiecărei celule e deplasat uşor
05:40
relativerelativ to the other cellscelulele.
139
325000
2000
relativ la celelalte celule.
05:42
So the redroșu one firesincendii on this gridgrilă
140
327000
2000
Cea roşie e activată în această reţea,
05:44
and the greenverde one on this one and the bluealbastru on on this one.
141
329000
3000
cea verde în asta, cea albastră în asta.
05:47
So togetherîmpreună, it's as if the ratşobolan
142
332000
3000
Aşa că împreună, e ca şi cum şobolanul
05:50
can put a virtualvirtual gridgrilă of firingardere locationslocații
143
335000
2000
poate alcătui o reţea viruală a locaţiilor de activare
05:52
acrosspeste its environmentmediu inconjurator --
144
337000
2000
de-a lungul mediului său --
05:54
a bitpic like the latitudeLatitudine and longitudeLongitudine lineslinii that you'dte-ai find on a mapHartă,
145
339000
3000
asemănătoare cu liniile de latitudine şi longitudine pe o hartă,
05:57
but usingutilizând trianglestriunghiuri.
146
342000
2000
dar utilizând triunghiuri.
05:59
And as it movesmișcări around,
147
344000
2000
Şi cum se deplasează de jur împrejur
06:01
the electricalelectric activityactivitate can passtrece
148
346000
2000
activitatea electrică se transmite
06:03
from one of these cellscelulele to the nextUrmător → cellcelulă
149
348000
2000
de la o celulă la următoarea celulă
06:05
to keep trackurmări of where it is,
150
350000
2000
pentru a ține evidența unde este,
06:07
so that it can use its ownpropriu movementsmișcări
151
352000
2000
folosindu-și propriile mişcări
06:09
to know where it is in its environmentmediu inconjurator.
152
354000
2000
pentru a şti unde se află în propriul mediu.
06:11
Do people have gridgrilă cellscelulele?
153
356000
2000
Au oamenii celule de reţea?
06:13
Well because all of the grid-likegrila-ca firingardere patternsmodele
154
358000
2000
Ei bine, pentru că toate aceste tipare de activare
06:15
have the samela fel axesaxă of symmetrysimetrie,
155
360000
2000
au aceleaşi axe de simetrie,
06:17
the samela fel orientationsorientări of gridgrilă, shownafișate in orangeportocale here,
156
362000
3000
aceeiaşi orientare a reţelei, indicată cu potocaliu aici,
06:20
it meansmijloace that the netnet activityactivitate
157
365000
2000
înseamnă că rezultanta activității
06:22
of all of the gridgrilă cellscelulele in a particularspecial partparte of the braincreier
158
367000
3000
tuturor celulelor de rețea dintr-o anume parte a creierului
06:25
should changeSchimbare
159
370000
2000
ar trebui să se schimbe
06:27
accordingin conformitate to whetherdacă we're runningalergare alongde-a lungul these sixşase directionsdirectii
160
372000
2000
dacă alergăm de-a lungul celor şase direcţii
06:29
or runningalergare alongde-a lungul one of the sixşase directionsdirectii in betweenîntre.
161
374000
3000
sau de-a lungul unei direcţii intermediare.
06:32
So we can put people in an MRIRMN scannerscaner
162
377000
2000
Putem pune oamenii într-un scanner RMN
06:34
and have them do a little videovideo gamejoc
163
379000
2000
unde joacă un video-game
06:36
like the one I showeda arătat you
164
381000
2000
ca cel pe care vi l-am arătat
06:38
and look for this signalsemnal.
165
383000
2000
şi căutăm acest semnal.
06:40
And indeedintr-adevar, you do see it in the humanuman entorhinalentorhinal cortexcortex,
166
385000
3000
Şi într-adevăr, îl vedeţi în cortexul entorinal uman,
06:43
whichcare is the samela fel partparte of the braincreier that you see gridgrilă cellscelulele in ratsșobolani.
167
388000
3000
în aceiaşi parte a creierului unde vedeţi celule de reţea la cobai.
06:46
So back to HomerHomer.
168
391000
2000
Înapoi la Homer.
06:48
He's probablyprobabil rememberingaducere aminte where his carmașină was
169
393000
2000
Probabil îşi aminteşte unde-i era maşina
06:50
in termstermeni of the distancesdistanțe and directionsdirectii
170
395000
2000
în funcție de distanţele şi direcţiile
06:52
to extendedextins buildingsclădiri and boundarieslimite
171
397000
2000
relativ la clădirile şi împrejmuirile
06:54
around the locationLocație where he parkedparcat.
172
399000
2000
din jurul locului unde a parcat.
06:56
And that would be representedreprezentat
173
401000
2000
Şi asta ar fi reprezentat
06:58
by the firingardere of boundary-detectinglimita de detectare cellscelulele.
174
403000
2000
de activarea celulelor de detectare a limitelor.
07:00
He's alsode asemenea rememberingaducere aminte the pathcale he tooka luat out of the carmașină parkparc,
175
405000
3000
Îşi aminteşte și drumul parcurs la ieşirea din parcare,
07:03
whichcare would be representedreprezentat in the firingardere of gridgrilă cellscelulele.
176
408000
3000
reprezentat prin activarea celulelor de reţea.
07:06
Now bothambii of these kindstipuri of cellscelulele
177
411000
2000
Ambele tipuri de celule
07:08
can make the placeloc cellscelulele firefoc.
178
413000
2000
pot activa celulele de localizare.
07:10
And he can returnîntoarcere to the locationLocație where he parkedparcat
179
415000
2000
Şi el se poate întoarce la locul unde a parcat
07:12
by movingin miscare so as to find where it is
180
417000
3000
mişcându-se astfel încât să găsească
07:15
that bestCel mai bun matchesmeciuri the firingardere patternmodel
181
420000
2000
unde se potrivește cel mai bine cu tiparul activat
07:17
of the placeloc cellscelulele in his braincreier currentlyîn prezent
182
422000
2000
al celulelor de localizare din creierul său,
07:19
with the storedstocate patternmodel where he parkedparcat his carmașină.
183
424000
3000
cu tiparul stocat al locului unde şi-a parcat maşina.
07:22
And that guidesghiduri him back to that locationLocație
184
427000
2000
Şi asta îl ghidează înapoi la locaţie
07:24
irrespectiveindiferent of visualvizual cuesindicii
185
429000
2000
independent de reperele vizuale,
07:26
like whetherdacă his car'smașina lui actuallyde fapt there.
186
431000
2000
respectiv dacă maşina e efectiv acolo.
07:28
Maybe it's been towedremorcat.
187
433000
2000
Poate a fost ridicată.
07:30
But he knowsștie where it was, so he knowsștie to go and get it.
188
435000
3000
Dar ştie unde era, ştie unde să mergă s-o ia.
07:33
So beyonddincolo spatialspațial memorymemorie,
189
438000
2000
Dincolo de memoria spaţială,
07:35
if we look for this grid-likegrila-ca firingardere patternmodel
190
440000
2000
căutând acest model de activare tip reţea
07:37
throughoutde-a lungul the wholeîntreg braincreier,
191
442000
2000
în tot creierul,
07:39
we see it in a wholeîntreg seriesserie of locationslocații
192
444000
3000
îl vedem într-o serie de locaţii
07:42
whichcare are always activeactiv
193
447000
2000
care sunt mereu active
07:44
when we do all kindstipuri of autobiographicalautobiografice memorymemorie taskssarcini,
194
449000
2000
când îndeplinim diverse sarcini autobiografice de memorie,
07:46
like rememberingaducere aminte the last time you wenta mers to a weddingnunta, for exampleexemplu.
195
451000
3000
cum ar fi când a fost ultima dată când am fost la o nuntă, de exemplu.
07:49
So it mayMai be that the neuralneural mechanismsmecanisme
196
454000
2000
Poate că mecanismele neuronale
07:51
for representingreprezentând the spacespaţiu around us
197
456000
3000
pentru reprezentarea spaţiului din jurul nostru
07:54
are alsode asemenea used for generatinggenerator visualvizual imageryimagini
198
459000
4000
sunt de asemena folosite pentru generarea de imagini vizuale
07:58
so that we can recreaterecrea the spatialspațial scenescenă, at leastcel mai puţin,
199
463000
3000
pentru a recrea scena spaţială cel puţin,
08:01
of the eventsevenimente that have happeneds-a întâmplat to us when we want to imagineimagina them.
200
466000
3000
a evenimentelor care ni s-au întâmplat, când dorim să ni le imaginăm.
08:04
So if this was happeninglucru,
201
469000
2000
Deci dacă asta s-a întâmplat,
08:06
your memoriesamintiri could startstart by placeloc cellscelulele activatingactivarea eachfiecare other
202
471000
3000
amintirile ar putea începe prin activarea reciprocă a celulelor spațiale
08:09
viaprin intermediul these densedens interconnectionsinterconexiuni
203
474000
2000
prin intermediul acestor interconectări dense,
08:11
and then reactivatingreactivarea boundarylimite cellscelulele
204
476000
2000
apoi reactivând celulele-barieră
08:13
to createcrea the spatialspațial structurestructura
205
478000
2000
pentru a crea stuctura spaţială
08:15
of the scenescenă around your viewpointpunct de vedere.
206
480000
2000
a scenei din jur.
08:17
And gridgrilă cellscelulele could movemișcare this viewpointpunct de vedere throughprin that spacespaţiu.
207
482000
2000
Celulele-reţea ar putea muta acest punct prin spaţiu.
08:19
AnotherUn alt kinddrăguț of cellcelulă, headcap directiondirecţie cellscelulele,
208
484000
2000
Alt tip de celulă, celulele de direcţie,
08:21
whichcare I didn't mentionmenționa yetinca,
209
486000
2000
pe care nu le-am menţionat încă,
08:23
they firefoc like a compassbusolă accordingin conformitate to whichcare way you're facingcu care se confruntă.
210
488000
3000
se activează ca un compas în funcţie de direcţia spre care te uiți.
08:26
They could definedefini the viewingvizualizare directiondirecţie
211
491000
2000
Ar putea defini direcţia vizualizată
08:28
from whichcare you want to generateGenera an imageimagine for your visualvizual imageryimagini,
212
493000
3000
dinspre care vrei să generezi o imagine pentru reprezentarea vizuală,
08:31
so you can imagineimagina what happeneds-a întâmplat when you were at this weddingnunta, for exampleexemplu.
213
496000
3000
ca să-ți poți imagina ce s-a întâmplat cănd ai fost la acea nuntă, de exemplu.
08:34
So this is just one exampleexemplu
214
499000
2000
Acesta e doar un exemplu
08:36
of a newnou eraeră really
215
501000
2000
al unei noi ere
08:38
in cognitivecognitiv neuroscienceneurostiintele
216
503000
2000
în neuroştiinţa cognitivă
08:40
where we're beginningînceput to understanda intelege
217
505000
2000
în care începem să înţelegem
08:42
psychologicalpsihologic processesprocese
218
507000
2000
procesele psihologice cum sunt
08:44
like how you remembertine minte or imagineimagina or even think
219
509000
3000
modul în care vă amintiţi, vă imaginaţi sau chiar gândiţi
08:47
in termstermeni of the actionsacţiuni
220
512000
2000
în funcție de acţiunile
08:49
of the billionsmiliarde of individualindividual neuronsneuroni that make up our brainscreier.
221
514000
3000
a bilioane de neuroni individuali care formează creierul.
08:52
Thank you very much.
222
517000
2000
Vă mulţumesc mult.
08:54
(ApplauseAplauze)
223
519000
3000
(Aplauze)
Translated by Maria Oprisescu
Reviewed by Ariana Bleau Lugo

▲Back to top

ABOUT THE SPEAKER
Neil Burgess - Neuroscientist
At University College in London, Neil Burgess researches how patterns of electrical activity in brain cells guide us through space.

Why you should listen

Neil Burgessis is deputy director of the Institute of Cognitive Neuroscience at University College London, where he investigates of the role of the hippocampus in spatial navigation and episodic memory. His research is directed at answering questions such as: How are locations represented, stored and used in the brain? What processes and which parts of the brain are involved in remembering the spatial and temporal context of everyday events, and in finding one's way about?

To explore this space, he and his team use a range of methods for gathering data, including pioneering uses of virtual reality, as well as computational modelling and electrophysiological analysis of the function of hippocampal neurons in the rat, functional imaging of human navigation, and neuropsychological experiments on spatial and episodic memory.

A parallel interest: Investigating our human short-term memory for serial order, or how we know our 123s.

More profile about the speaker
Neil Burgess | Speaker | TED.com