ABOUT THE SPEAKER
Robert Lee Hotz - Journalist
Robert Lee Hotz is the science columnist for the Wall Street Journal, where he writes about cutting-edge research on climate change, cosmology, molecular medicine, the human brain and much more ... He has traveled three times to the South Pole.

Why you should listen

Robert Lee Hotz is the science columnist for the Wall Street Journal, where he explores the world of new research and its impact on society. In his column, he ranges broadly across the research horizon, from climate change, cosmology and molecular medicine, to evolution, neuroeconomics and new insights into the human brain. Hotz was a Pulitzer Prize finalist in 1986 for his coverage of genetic engineering issues, and again in 2004 for his coverage of the space shuttle Columbia accident. Mr. Hotz shared in The Los Angeles Times’ 1995 Pulitzer Prize for articles about the Northridge Earthquake.

Hotz is a director of the Alicia Patterson Foundation, which funds independent journalism projects around the world, and a distinguished writer in residence at New York University. He is the author of Designs on Life, Exploring the New Frontiers of Human Fertility, and a contributor to several books on research issues.

More profile about the speaker
Robert Lee Hotz | Speaker | TED.com
TEDGlobal 2010

Lee Hotz: Inside an Antarctic time machine

Lee Hotz: În interiorul unei maşini antarctice a timpului

Filmed:
623,956 views

Cronicarul Lee Hotz descrie un remarcabil proiect la WAIS Divide, Antarctica, unde o echipă îndrăzneaţă forează în gheaţă veche de 10.000 de ani pentru a extrage date vitale despre climatul nostru în schimbare.
- Journalist
Robert Lee Hotz is the science columnist for the Wall Street Journal, where he writes about cutting-edge research on climate change, cosmology, molecular medicine, the human brain and much more ... He has traveled three times to the South Pole. Full bio

Double-click the English transcript below to play the video.

00:15
Come with me to the bottomfund of the worldlume,
0
0
3000
Veniţi cu mine spre fundul acestei lumi,
00:18
AntarcticaAntarctica,
1
3000
2000
Antarctica,
00:20
the highestcel mai inalt, driestmai uscat, windiestvântului cel mai puternic,
2
5000
2000
cea mai înaltă, mai uscată, mai vântoasă,
00:22
and yes, coldestmai rece regionregiune on EarthPământ --
3
7000
3000
şi da, rece regiune de pe Pământ --
00:25
more aridaride than the SaharaSahara
4
10000
2000
mai aridă decât Sahara
00:27
and, in partspărți, coldermai rece than MarsMarte.
5
12000
2000
şi, pe alocuri, mai rece decât Marte.
00:29
The icegheaţă of AntarcticaAntarctica glowsstraluceste
6
14000
2000
Gheaţa din Antarctica străluceşte
00:31
with a lightușoară so dazzlingorbitor,
7
16000
2000
cu o lumină atât de orbitoare,
00:33
it blindsJaluzele the unprotectedneprotejat eyeochi.
8
18000
2000
încât orbeşte ochiul neprotejat.
00:35
EarlyLa începutul anului explorersexploratori rubbedfrecat cocainecocaină in theiral lor eyesochi
9
20000
2000
Exploratorii timpurii își frecau cocaină în ochi
00:37
to killucide the paindurere of it.
10
22000
2000
pentru a le ceda durerea.
00:39
The weightgreutate of the icegheaţă is suchastfel de that the entireîntreg continentcontinent
11
24000
3000
Greutatea gheţii e de aşa natură încât întregul continent
00:42
sagscăderi de tensiune belowde mai jos seamare levelnivel, beneathsub its weightgreutate.
12
27000
3000
se îndoaie sub nivelul mării, sub greutatea ei.
00:45
YetÎncă, the icegheaţă of AntarcticaAntarctica
13
30000
2000
Totuşi, gheaţa Antarcticii
00:47
is a calendarcalendar of climateclimat changeSchimbare.
14
32000
2000
este un calendar al schimbării climatice.
00:49
It recordsînregistrări the annualanual risecreştere and fallcădea
15
34000
2000
Înregistrează creşterile şi scăderile anuale ale
00:51
of greenhouseseră gasesGaze and temperaturestemperaturile
16
36000
2000
gazelor cu efect de seră şi a temperaturilor
00:53
going back before the onsetdebutul of the last icegheaţă agesvârstele.
17
38000
3000
mergând înapoi înainte de debutul ultimei ere glaciare.
00:56
NowhereNicăieri on EarthPământ
18
41000
2000
Niciun alt loc de pe Pământ
00:58
offerspromoții us suchastfel de a perfectperfect recordrecord.
19
43000
3000
nu ne oferă o înregistrare atât de perfectă.
01:01
And here, scientistsoamenii de știință are drillingforaj
20
46000
2000
Şi aici, oamenii de ştiinţă forează
01:03
into the pasttrecut of our planetplanetă
21
48000
2000
în trecutul planetei noastre
01:05
to find cluesindicii to the futureviitor
22
50000
2000
pentru a găsi indicii privind viitorul
01:07
of climateclimat changeSchimbare.
23
52000
2000
schimbării climatice.
01:09
This pasttrecut JanuaryIanuarie,
24
54000
2000
În acest ianuarie trecut,
01:11
I traveledcălătorit to a placeloc calleddenumit WAISIONELA DivideDecalajului,
25
56000
2000
am călătorit într-un loc numit WAIS Divide,
01:13
about 600 milesmile from the SouthSud PolePolul.
26
58000
2000
la aproximativ 600 de mile (aprox. 965 km) de Polul Sud.
01:15
It is the bestCel mai bun placeloc on the planetplanetă, manymulți say,
27
60000
3000
Este cel mai bun loc de pe planeta noastră, mulţi spun,
01:18
to studystudiu the historyistorie of climateclimat changeSchimbare.
28
63000
2000
pentru a studia istoria schimbării climatice.
01:20
There, about 45 scientistsoamenii de știință from the UniversityUniversitatea of WisconsinWisconsin,
29
65000
3000
Acolo, aproximativ 45 de oameni de ştiinţă de la University of Wisconsin (Universitatea din Winsconsin),
01:23
the DesertDesert ResearchCercetare InstituteInstitutul in NevadaNevada and othersalții
30
68000
3000
de la Desert Research Institute din Nevada şi alţii
01:26
have been workinglucru to answerRăspuns a centralcentral questionîntrebare
31
71000
2000
au lucrat la a răspunde la o întrebare esenţială
01:28
about globalglobal warmingîncălzire.
32
73000
2000
despre încălzirea globală.
01:30
What is the exactcorect relationshiprelaţie
33
75000
2000
Care este relaţia exactă
01:32
betweenîntre levelsniveluri of greenhouseseră gasesGaze
34
77000
3000
între nivelurile gazelor de seră
01:35
and planetaryplanetar temperaturestemperaturile?
35
80000
2000
şi temperatura planetară?
01:37
It's urgenturgent work. We know that temperaturestemperaturile are risingîn creștere.
36
82000
3000
E treabă urgentă. Noi ştim că temperaturile cresc.
01:40
This pasttrecut MayPoate was the warmestcele mai calde worldwidela nivel mondial on recordrecord.
37
85000
3000
Acest ultim mai a fost înregistrat ca cel mai călduros din lume.
01:43
And we know that levelsniveluri of greenhouseseră gasesGaze are risingîn creștere too.
38
88000
3000
Şi ştim de asemenea că nivelurile gazelor de seră cresc.
01:46
What we don't know
39
91000
2000
Ceea ce nu ştim
01:48
is the exactcorect, preciseprecis, immediateimediat
40
93000
2000
este impactul exact, precis, imediat
01:50
impactefect of these changesschimbări
41
95000
2000
al acestor schimbări
01:52
on naturalnatural climateclimat patternsmodele --
42
97000
2000
asupra modelelor climatice naturale --
01:54
windsvânturi, oceanocean currentscurenți,
43
99000
2000
vânturi, curenţi oceanici,
01:56
precipitationprecipitaţii ratestarife, cloudnor formationformare,
44
101000
3000
rata precipitaţiilor, formarea norilor
01:59
things that bearurs on the healthsănătate and well-beingbunăstare
45
104000
2000
lucruri care se reflectă asupra sănătăţii şi stării de bine
02:01
of billionsmiliarde of people.
46
106000
3000
a miliarde de oameni.
02:04
TheirLor entireîntreg camptabără, everyfiecare itemarticol of gearuneltele,
47
109000
3000
Întreaga tabără, fiecare obiect din echipament
02:07
was ferriedtransportaţi cu feribotul 885 milesmile
48
112000
2000
a fost transportat 885 mile (aprox. 1.400km)
02:09
from McMurdoMcMurdo StationStaţia de,
49
114000
2000
de la McMurdo Station (Baza McMurdo)
02:11
the mainprincipal U.S. supplylivra basebaza
50
116000
2000
principala bază de aprovizionare americană
02:13
on the coastcoastă of AntarcticaAntarctica.
51
118000
2000
de pe coasta Antarcticii.
02:15
WAISIONELA DivideDecalajului itselfîn sine thoughdeşi,
52
120000
2000
WAIS Divide în sine
02:17
is a circlecerc of tentscorturi in the snowzăpadă.
53
122000
3000
este un cerc din corturi în zăpadă.
02:20
In blizzardBlizzard windsvânturi, the crewechipaj slingSling ropesfrânghii betweenîntre the tentscorturi
54
125000
3000
În viscole, echipajul prinde sfori între corturi
02:23
so that people can feel theiral lor way safelyîn condiţii de siguranţă
55
128000
3000
astfel încât oamenii să-și poată urma în siguranţă drumul
02:26
to the nearestcel mai apropiat icegheaţă housecasă
56
131000
2000
către cea mai apropiată casă de gheaţă
02:28
and to the nearestcel mai apropiat outhouselatrină.
57
133000
2000
şi către cea mai apropiată toaletă.
02:30
It snowszăpezile so heavilyputernic there,
58
135000
2000
Ninge atât de puternic acolo,
02:32
the installationinstalare was almostaproape immediatelyimediat buriedîngropat.
59
137000
2000
încât instalaţia a fost aproape imediat îngropată.
02:34
IndeedÎntr-adevăr, the researcherscercetători pickedales this siteteren
60
139000
3000
Într-adevăr, cercetătorii au ales acest site
02:37
because icegheaţă and snowzăpadă accumulatesse acumulează here
61
142000
2000
deoarece gheaţa şi zăpada se acumulează aici
02:39
10 timesori fastermai repede than anywhereoriunde elsealtfel in AntarcticaAntarctica.
62
144000
3000
de 10 ori mai repede decât oriunde altundeva în Antarctica.
02:42
They have to digsăpa themselvesînșiși out everyfiecare day.
63
147000
3000
Trebuie să se dezgroape în fiecare zi.
02:45
It makesmărci for an exoticexotice
64
150000
2000
Asta o face o navetă exotică
02:47
and chillyrece commutenaveta.
65
152000
2000
şi rece.
02:49
(LaughterRâs)
66
154000
2000
(Râsete)
02:51
But undersub the surfacesuprafaţă
67
156000
2000
Dar sub suprafaţă,
02:53
is a hivestup of industrialindustrial activityactivitate
68
158000
3000
este un muşuroi de activitate industrială
02:56
centeredcentrat around an eight-million-dollaropt milioane de dolari drillburghiu assemblyasamblare.
69
161000
3000
centrată în jurul unui ansamblu de forare de 8 milioane de dolari.
02:59
PeriodicallyPeriodic, this drillburghiu, like a biopsybiopsie needleac,
70
164000
3000
Periodic, acest sfredel, ca un ac de biopsie,
03:02
plungesAruncă thousandsmii of feetpicioare deepadâncime into the icegheaţă
71
167000
3000
plonjează mii de picioare în interiorul gheţii
03:05
to extractextrage a marrowmăduvă of gasesGaze
72
170000
2000
pentru a extrage o măduvă de gaze
03:07
and isotopesizotopi for analysisanaliză.
73
172000
3000
şi izotopi pentru analiză.
03:10
TenZece timesori a day, they extractextrage
74
175000
2000
De 10 ori pe zi, ei extrag
03:12
the 10-foot-picior long cylindercilindru of compressedcomprimat icegheaţă crystalscristale
75
177000
2000
cilindrul lung de 10 picioare de cristale de gheaţă compresate
03:14
that containconține the unsulliedintact airaer and traceurmă chemicalschimicale
76
179000
3000
care conţin aerul intact şi urme de chimicale
03:17
laidcablare down by snowzăpadă,
77
182000
2000
depuse de zăpadă,
03:19
seasonsezon after seasonsezon for thousandsmii of yearsani.
78
184000
3000
sezon după sezon de mii de ani.
03:24
It's really a time machinemaşină.
79
189000
2000
E cu adevărat o maşină a timpului.
03:26
At the peakvârf of activityactivitate earliermai devreme this yearan,
80
191000
3000
În punctul de maximă activitate mai devreme anul acesta,
03:29
the researcherscercetători lowereda redus the drillburghiu
81
194000
3000
cercetătorii au coborât sfredelul
03:32
an extrasuplimentar hundredsută feetpicioare deeperMai adânc into the icegheaţă everyfiecare day
82
197000
3000
mai adânc cu o sută de picioare în gheaţă în fiecare zi
03:35
and anothero alta 365 yearsani
83
200000
2000
şi alţi 365 de ani
03:37
deeperMai adânc into the pasttrecut.
84
202000
3000
mai adânc în trecut.
03:40
PeriodicallyPeriodic, they removeelimina
85
205000
2000
Periodic, au extras
03:42
a cylindercilindru of icegheaţă,
86
207000
2000
un cilindru de gheaţă,
03:44
like gamekeeperspaznicilor poppingpopping a spenta petrecut shotgunpusca shellcoajă
87
209000
2000
ca vânătorii ce scot un cartuş folosit
03:46
from the barrelbutoi of a drillburghiu.
88
211000
3000
din ţeava unui burghiu.
03:50
They inspectinspecta it, they checkVerifica it for cracksfisuri,
89
215000
2000
O inspectează, o verifică de crăpături,
03:52
for drillburghiu damagedeteriora, for spallsspalls, for chipschipsuri.
90
217000
3000
de stricăciuni de forare, de cioburi, de aşchii.
03:56
More importantlyimportant,
91
221000
2000
Mai important,
03:58
they preparepregăti it for inspectioncontrol and analysisanaliză
92
223000
2000
o pregătesc pentru inspecţie şi analiză
04:00
by 27 independentindependent laboratorieslaboratoare
93
225000
2000
pentru 27 de laboratoare independente
04:02
in the UnitedMarea StatesStatele and EuropeEuropa,
94
227000
2000
în Statele Unite şi Europa,
04:04
who will examineexamina it for 40 differentdiferit traceurmă chemicalschimicale
95
229000
2000
care o vor examina pentru 40 de diferite urme de chimicale
04:06
relatedlegate de to climateclimat,
96
231000
2000
legate de climat,
04:08
some in partspărți perpe quadrillionquadrillion.
97
233000
3000
unele în părţi pe cvadrilion.
04:11
Yes, I said that with a Q, quadrillionquadrillion.
98
236000
3000
Da, am spus asta cu un C, cvadrilion (=10 la puterea 24).
04:14
They cuta taia the cylinderscilindri up into three-foottrei-picior sectionssecțiuni
99
239000
2000
Ei taie cilindrii în secţiuni de 3 picioare
04:16
for easierMai uşor handlingmanipulare and shipmentexpediere
100
241000
2000
pentru o mai uşoară manevrare şi transportare
04:18
back to these labslaboratoare,
101
243000
2000
către aceste laboratoare,
04:20
some 8,000 milesmile from the drillburghiu siteteren.
102
245000
3000
la aproximativ 8.000 de mile (aprox. 12.800 km) de locul de forare.
04:23
EachFiecare cylindercilindru
103
248000
2000
Fiecare cilindru
04:25
is a parfaitparfait of time.
104
250000
3000
e un parfeu de timp.
04:28
This icegheaţă formedformat as snowzăpadă
105
253000
3000
Această gheaţă formată ca zăpadă
04:31
15,800 yearsani agoîn urmă,
106
256000
3000
acum 15.800 de ani,
04:34
when our ancestorsstrămoși were daubingdaubing themselvesînșiși with painta picta
107
259000
3000
când strămoşii noştri se mânjeau cu vopsea
04:37
and consideringavând în vedere the radicalradical newnou technologytehnologie
108
262000
3000
şi luau în considerare extrem de noua tehnologie
04:40
of the alphabetalfabet.
109
265000
2000
a alfabetului.
04:43
BathedScăldat in polarizedpolarizate lightușoară
110
268000
2000
Inundată de lumină polarizată
04:45
and cuta taia in cross-sectionsecţiune transversală,
111
270000
2000
şi tăiată în secţiune,
04:47
this ancientvechi icegheaţă revealsdezvăluie itselfîn sine
112
272000
2000
această gheaţă antică se descoperă
04:49
as a mosaicmozaic of colorscolorate,
113
274000
2000
ca un mozaic de culori
04:51
eachfiecare one showingarătând how conditionscondiţii at depthadâncime in the icegheaţă
114
276000
3000
fiecare arătând cum condiţiile de la adâncime în gheaţă
04:54
have affectedafectat this materialmaterial
115
279000
3000
au afectat acest material
04:57
at depthsadâncimi where pressurespresiunile can reacha ajunge
116
282000
3000
la adâncimi unde presiunea poate atinge
05:00
a tontona perpe squarepătrat inchinch.
117
285000
3000
o tonă pe inch pătrat.
05:03
EveryFiecare yearan, it beginsîncepe with a snowflakefulg de Nea,
118
288000
3000
În fiecare an, începe cu un fulg de zăpadă,
05:06
and by diggingsăpat into freshproaspăt snowzăpadă,
119
291000
2000
şi săpând în zăpada proaspătă,
05:08
we can see how this processproces is ongoingÎn curs de desfășurare todayastăzi.
120
293000
3000
putem vedea cum are loc acest proces azi.
05:11
This wallperete of undisturbednetulburată snowzăpadă,
121
296000
2000
Acest perete de zăpadă neperturbat,
05:13
back-litspate-aprins by sunlightlumina soarelui,
122
298000
2000
luminat din spate de soare,
05:15
showsspectacole the striationsstriurile of winteriarnă and summervară snowzăpadă,
123
300000
3000
arată striaţiile zăpezii de iarnă şi vară,
05:18
layerstrat uponpe layerstrat.
124
303000
2000
strat peste strat.
05:22
EachFiecare stormfurtună scoursscours the atmosphereatmosfera,
125
307000
3000
Fiecare furtună spală atmosfera,
05:25
washingspălat out dustpraf, sootfuningine,
126
310000
3000
curăţând praf, funingine,
05:28
traceurmă chemicalschimicale,
127
313000
2000
urme chimice
05:30
and depositingdepunerea them on the snowzăpadă packambalaj
128
315000
3000
şi depozitându-le pe zăpadă
05:33
yearan after yearan,
129
318000
2000
an după an
05:35
millenniamilenii after millenniamilenii,
130
320000
2000
milenii după milenii,
05:37
creatingcrearea a kinddrăguț of periodicperiodic tablemasa of elementselement
131
322000
2000
creând un fel de tabel periodic al elementelor
05:39
that at this pointpunct
132
324000
2000
care este în acest moment
05:41
is more than 11,000 feetpicioare thickgros.
133
326000
3000
mai gros de 3.300 de metri.
05:44
From this, we can detectdetecta an extraordinaryextraordinar numbernumăr of things.
134
329000
3000
Din asta, putem detecta un număr extraordinar de lucruri.
05:49
We can see the calciumcalciu
135
334000
2000
Putem vedea calciul
05:51
from the world'slume desertsdeserturi,
136
336000
2000
din deşerturile lumii
05:53
sootfuningine from distantîndepărtat wildfiresincendii,
137
338000
2000
funinginea de la focuri îndepărtate,
05:55
methanemetan as an indicatorindicator of the strengthputere of a PacificPacific monsoonmuson,
138
340000
3000
metanul ca un indicator al musonului pacific,
05:58
all waftedwafted on windsvânturi from warmermai cald latitudesLatitudes
139
343000
3000
toate adierile de vânt de la latitudini mai calde
06:01
to this remotela distanta and very coldrece placeloc.
140
346000
3000
la acest loc izolat şi foarte rece.
06:04
MostCele mai multe importantlyimportant,
141
349000
2000
Cel mai important,
06:06
these cylinderscilindri and this snowzăpadă
142
351000
2000
aceşti cilindri şi această zăpadă
06:08
trapcapcana airaer.
143
353000
2000
blochează aer.
06:10
EachFiecare cylindercilindru is about 10 percentla sută ancientvechi airaer,
144
355000
3000
Fiecare cilindru e aproape 10% aer antic,
06:13
a pristineimpecabilă time capsulecapsulă
145
358000
2000
o capsulă curată a timpului
06:15
of greenhouseseră gasesGaze -- carboncarbon dioxidebioxid,
146
360000
2000
de gaze cu efect de seră -- dioxid de carbon,
06:17
methanemetan, nitrousazot oxideoxid --
147
362000
2000
metan, protoxid de azot --
06:19
all unchangedneschimbat from the day that snowzăpadă formedformat
148
364000
3000
toate neschimbate din ziua în care acea zăpadă s-a format
06:22
and first fellcăzut.
149
367000
2000
şi a căzut întâia oară.
06:24
And this is the objectobiect of theiral lor scrutinycontrol.
150
369000
3000
Şi acesta e obiectul cercetării lor.
06:27
But don't we alreadydeja know
151
372000
2000
Dar nu ştim oare deja
06:29
what we need to know about greenhouseseră gasesGaze?
152
374000
2000
ce avem nevoie să ştim despre gazele cu efect de seră?
06:31
Why do we need to studystudiu this anymoremai?
153
376000
2000
De ce trebuie să le mai studiem?
06:33
Don't we alreadydeja know how they affecta afecta temperaturestemperaturile?
154
378000
2000
Nu ştim deja cum afectează temperaturile?
06:35
Don't we alreadydeja know the consequencesconsecințe
155
380000
3000
Nu ştim deja consecinţele
06:38
of a changingschimbare climateclimat on our settledstabilit civilizationcivilizaţie?
156
383000
3000
unui climat în schimbare asupra civilizaţiei noastre aşezate?
06:41
The truthadevăr is, we only know the outlinescontururi,
157
386000
3000
Adevărul este că ştim doar liniile mari,
06:44
and what we don't completelycomplet understanda intelege,
158
389000
2000
şi ce nu înţelegem complet,
06:46
we can't properlycum se cuvine fixrepara.
159
391000
2000
nu putem să reparăm cum trebuie.
06:48
IndeedÎntr-adevăr, we runalerga the riskrisc of makingluare things worsemai rau.
160
393000
3000
Într-adevăr, există riscul de a schimba lucrurile în rău.
06:51
ConsiderIa în considerare, the singlesingur mostcel mai successfulde succes
161
396000
3000
Gândiţi-vă, efortul internaţional de mediu
06:54
internationalinternaţional environmentalde mediu effortefort of the 20thlea centurysecol,
162
399000
3000
care a avut cel mai mare succes în secolul 20,
06:57
the MontrealMontreal ProtocolProtocolul,
163
402000
2000
Protocolul de la Montreal,
06:59
in whichcare the nationsnațiuni of EarthPământ bandedalternante togetherîmpreună to protectproteja the planetplanetă
164
404000
3000
în care naţiunile Pământului s-au strâns pentru a proteja planeta
07:02
from the harmfulnociv effectsefecte of ozone-destroyingdistrugerea ozonului chemicalschimicale
165
407000
3000
de efectele nocive ale chimicalelor care distrug stratul de ozon
07:05
used at that time
166
410000
2000
folosite la acea vreme
07:07
in airaer conditionersAercondicionat, refrigeratorsfrigidere and other coolingrăcire devicesdispozitive.
167
412000
3000
în aparate de aer condiţionat, frigidere şi alte dispozitive de răcire.
07:10
We bannedinterzis those chemicalschimicale,
168
415000
3000
Am interzis acele chimicale,
07:13
and we replacedînlocuit them, unknowinglynecunoştinţă de cauză,
169
418000
2000
şi le-am înlocuit, fără să ştim,
07:15
with other substancessubstanţe
170
420000
2000
cu alte substanţe
07:17
that, moleculemoleculă perpe moleculemoleculă,
171
422000
2000
care, moleculă cu moleculă
07:19
are a hundredsută timesori more potentputernic
172
424000
2000
sunt de o sută de ori mai puternice
07:21
as heat-trappingcăldură-capcană, greenhouseseră gasesGaze
173
426000
2000
ca gaze de seră, care reţin căldura
07:23
than carboncarbon dioxidebioxid.
174
428000
3000
decât dioxidul de carbon.
07:26
This processproces requiresnecesită
175
431000
2000
Acest proces cere
07:28
extraordinaryextraordinar precautionsmăsuri de precauție.
176
433000
3000
precauţii extraordinare.
07:31
The scientistsoamenii de știință musttrebuie sa insureasigura
177
436000
2000
Oamenii de ştiinţă trebuie să se asigure
07:33
that the icegheaţă is not contaminatedcontaminate.
178
438000
2000
că gheaţa nu e contaminată.
07:35
MoreoverÎn plus, in this 8,000-mile-milă journeycălătorie,
179
440000
2000
Mai mult, în această călătorie de 8.000 de mile (aprox. 12.800km)
07:37
they have to insureasigura this icegheaţă doesn't meltse topesc.
180
442000
2000
ei trebuie să se asigure că această gheaţă nu se topeşte.
07:39
ImagineImaginaţi-vă jugglingjonglerie a snowballbulgăre de zăpadă acrosspeste the tropicstropice.
181
444000
3000
Imaginaţi-vă jonglând un bulgăre de zăpadă peste tropice.
07:43
They have to, in factfapt,
182
448000
2000
Ei trebuie, de fapt,
07:45
make sure this icegheaţă never getsdevine warmermai cald
183
450000
2000
să se asigure că această gheaţă niciodată nu se încălzeşte
07:47
than about 20 degreesgrade belowde mai jos zerozero,
184
452000
2000
la mai mult de 20 de grade sub zero,
07:49
otherwisein caz contrar, the keycheie gasesGaze insideinterior it will dissipaterisipi.
185
454000
3000
altfel, gazele cheie din interior se vor disipa.
07:52
So, in the coldestmai rece placeloc on EarthPământ,
186
457000
3000
Deci, în cel mai rece loc de pe Pământ,
07:55
they work insideinterior a refrigeratorfrigider.
187
460000
3000
ei lucrează în interiorul unui frigider.
07:58
As they handlemâner the icegheaţă, in factfapt,
188
463000
2000
Pe măsură ce manevrează gheaţa, de fapt,
08:00
they keep an extrasuplimentar pairpereche of glovesmanusi warmingîncălzire in an ovencuptor,
189
465000
2000
ei păstrează o pereche de mănuşi în plus într-un cuptor,
08:02
so that, when theiral lor work glovesmanusi freezeîngheţa
190
467000
2000
astfel încât, când mănuşile lor de lucru îngheaţă
08:04
and theiral lor fingersdegete stiffense intareasca,
191
469000
2000
şi degetele lor înțepenesc,
08:06
they can donDon a freshproaspăt pairpereche.
192
471000
2000
pot să pună o pereche nouă.
08:08
They work againstîmpotriva the clockceas and againstîmpotriva the thermometertermometru.
193
473000
3000
Lucrează cu ochii pe ceas și pe termometru.
08:11
So fardeparte, they'vele-au packedbătătorit up
194
476000
2000
Până acum, au împachetat
08:13
about 4,500 feetpicioare of icegheaţă coresmiezuri
195
478000
4000
aproximativ 4.500 de picioare (aprox. 1.371 m) de miez de gheaţă
08:17
for shipmentexpediere back to the UnitedMarea StatesStatele.
196
482000
2000
pentru a o trimite spre Statele Unite.
08:19
This pasttrecut seasonsezon,
197
484000
2000
În acest ultim sezon,
08:21
they manhandledmanhandled them acrosspeste the icegheaţă
198
486000
2000
le-au manipulat peste gheaţă
08:23
to waitingaşteptare aircraftavioane.
199
488000
2000
la o aeronavă ce aştepta.
08:25
The 109thlea AirAer NationalNaţionale GuardGarda
200
490000
3000
Garda Naţională Aeriană 109 (the 109th Air National Guard)
08:28
flewzburat the mostcel mai recentRecent shipmentexpediere of icegheaţă
201
493000
2000
a transportat cea mai recentă încărcătură de gheaţă
08:30
back to the coastcoastă of AntarcticaAntarctica,
202
495000
2000
înapoi la coasta Antarcticii,
08:32
where it was boardedurcat ontope a freightercargobot,
203
497000
3000
unde a fost încărcată într-un cargobot,
08:35
shippedexpediate acrosspeste the tropicstropice to CaliforniaCalifornia,
204
500000
3000
expediată peste tropice în California,
08:38
unloadeddescărcate, put on a truckcamion,
205
503000
2000
descărcată, pusă într-un camion,
08:40
drivencondus acrosspeste the desertdeşert
206
505000
2000
plimbată peste deşert
08:42
to the NationalNaţionale IceGheata CoreCore LaboratoryLaborator in DenverDenver, ColoradoColorado,
207
507000
2000
la Laboratorul Naţional al Miezului de Gheaţă (National Ice Core Laboratory) în Denver, Colorado,
08:44
where, as we speakvorbi,
208
509000
2000
unde, în timp ce vorbim,
08:46
scientistsoamenii de știință are now slicingmaşină de tăiat this materialmaterial up
209
511000
2000
oamenii de ştiinţă feliază acest material
08:48
for sampleseșantioane, for analysisanaliză,
210
513000
2000
pentru mostre, pentru analize,
08:50
to be distributeddistribuite
211
515000
2000
pentru a fi distribuite
08:52
to the laboratorieslaboratoare around the countryțară
212
517000
2000
laboratoarelor din țară
08:54
and in EuropeEuropa.
213
519000
2000
şi din Europa.
08:57
AntarcticaAntarctica was this planet'splaneta pe
214
522000
3000
Antarctica a fost ultimul sfert gol
09:00
last emptygol quartersfert --
215
525000
2000
al acestei planete --
09:02
the blindORB spotloc
216
527000
2000
punctul orb
09:04
in our expandingextinderea visionviziune of the worldlume.
217
529000
2000
în viziunea noastră crescândă asupra lumii.
09:06
EarlyLa începutul anului explorersexploratori
218
531000
2000
Exploratorii timpurii
09:08
sailedau navigat off the edgemargine of the mapHartă,
219
533000
2000
au navigat în afara marginilor hărţii,
09:10
and they foundgăsite a placeloc
220
535000
2000
şi au găsit un loc
09:12
where the normalnormal rulesnorme of time and temperaturetemperatura
221
537000
2000
unde regulile normale ale timpului și temperaturii
09:14
seempărea suspendedsuspendat.
222
539000
3000
par suspendate.
09:18
Here, the icegheaţă seemspare a livingviaţă presenceprezenţă.
223
543000
3000
Aici, gheaţa pare o prezenţă vie.
09:21
The windvânt that rubsfreacă againstîmpotriva it
224
546000
2000
Vântul care se freacă de ea
09:23
gives it voicevoce.
225
548000
3000
îi dă glas.
09:26
It is a voicevoce of experienceexperienţă.
226
551000
3000
Este o voce a experienţei.
09:29
It is a voicevoce we should heedţină seama de.
227
554000
3000
Este o voce pe care ar trebui să o luăm în seamă.
09:33
Thank you.
228
558000
2000
Mulţumesc,
09:35
(ApplauseAplauze)
229
560000
4000
(Aplauze)
Translated by Brandusa Gheorghe
Reviewed by Karina Herman

▲Back to top

ABOUT THE SPEAKER
Robert Lee Hotz - Journalist
Robert Lee Hotz is the science columnist for the Wall Street Journal, where he writes about cutting-edge research on climate change, cosmology, molecular medicine, the human brain and much more ... He has traveled three times to the South Pole.

Why you should listen

Robert Lee Hotz is the science columnist for the Wall Street Journal, where he explores the world of new research and its impact on society. In his column, he ranges broadly across the research horizon, from climate change, cosmology and molecular medicine, to evolution, neuroeconomics and new insights into the human brain. Hotz was a Pulitzer Prize finalist in 1986 for his coverage of genetic engineering issues, and again in 2004 for his coverage of the space shuttle Columbia accident. Mr. Hotz shared in The Los Angeles Times’ 1995 Pulitzer Prize for articles about the Northridge Earthquake.

Hotz is a director of the Alicia Patterson Foundation, which funds independent journalism projects around the world, and a distinguished writer in residence at New York University. He is the author of Designs on Life, Exploring the New Frontiers of Human Fertility, and a contributor to several books on research issues.

More profile about the speaker
Robert Lee Hotz | Speaker | TED.com