Avi Rubin: All your devices can be hacked
Avi Rubin: Toate electronicele pot fi atacate
Avi Rubin is a professor of computer science and director of the Health and Medical Security Lab at Johns Hopkins University. His research is focused on the security of electronic records -- including medical and voting records. Full bio
Double-click the English transcript below to play the video.
securitatea computerelor și informației.
cuiva de vârsta ei, cu ce mă ocup.
să nu fure computerele din universitate.
în securitatea computerelor.
cum vedea ea lucrurile.
pe care l-am auzit despre ocupația mea.
a fost la o petrecere,
în securitatea computerelor,
cu un virus, m-a întrebat îngrijorată
dacă ar putea lua acest virus.
că era improbabil să se întâmple,
mănuşi latex când lucrează la calculator
din computerul personal, la modul serios.
ciber-atacuri din lumea reală,
de cercetare academică le-au efectuat,
și înspăimântătoare.
din domeniul securității.
le-am cerut diapozitivele
medicale implantate.
au avansat mult tehnologic.
şi implantat prima dată, în 1960,
pe care îl vedeți,
din perspectiva securităţii computerelor.
implantate în oameni
la reţele de internet.
dispozitivul lui Dick Cheney,
în altă parte a inimii
era controlat de un computer.
a softului nu e importantă,
a făcut rost de un, așa numit, ICD:
în corp, pentru a controla ritmul cardiac.
de o intervenţie chirurgicală
trebuia reprogramat
le-au făcut conectabile wireless.
a descifrat protocolul wireless,
cu o antenă micuţă,
controlându-l astfel.
– neputând găsi voluntari –
celei în care s-ar implanta
ca experimentul să fie oarecum realist.
schimbarea numelui pacientului.
dar n-aș vrea să mi-o facă mie.
inclusiv să dezactiveze dispozitivul
comercializat pe piață –
şi semnale wireless trimise către el.
prin simpla apropiere a unor căști.
sănătatea oamenilor.
implantarea unor dispozitive în organism
prin wireless.
importanţa programării de încredere,
şi ce riscuri de securitate există,
Vă voi arăta câteva ținte în prezentare.
are multe componente electronice.
decât aveam în laborator în facultate
printr-o rețea de cabluri.
care poate fi accesată în multe feluri.
FM și XM, există și wi-fi, senzori în roți
către un controler din bord.
multicomputer sofisticat.
despre care vă voi vorbi:
și unul în cea fără fir.
prin Bluetooth sau wi-fi,
prin care comunici cu mașina
sau stații radio.
un semnal radio, e procesat de un program.
decodează semnalul radio,
fie chiar muzica difuzată la radio.
ar putea prelua controlul maşinii.
de inginerie inversă,
prin care au creat programe de exploatare.
– au avut un buget mai mare decât al meu.
ce ar putea face un atacator,
la rețeaua internă a mașinii.
ar avea acces la mașină,
Ce probleme aţi avea?
contact wireless în timp real,
sau ceva asemenea,
când au avut acces la mașină.
la unitatea de diagnoză a maşinii
cum ar fi cea din poză,
când mașina e parcată.
poţi face orice.
că merge cu 20 de mile/oră mai încet?
cu două mașini,
și au lansat mai multe atacuri.
au acţionat frânele celeilalte maşini,
Au putut dezactiva frânele.
maşina trecea de 20 mile/oră sau aşa ceva.
și când le-au prezentat
în securitatea informatică –
componente vitale ale mașinii:
bordul, radioul etc.,
folosind reţeaua radio.
fiecare program de software
fiecare abilitate a maşinii.
după această schemă?
tip buffer overflow sau ceva asemănător.
accesând computerul care face asta,
şuntezi sistemul anti-furt și ai mașină.
cu ei preluând controlul unei maşini,
şi ascultând ce se vorbeşte
că se întâmăplă aşa ceva.
la care am rămas uimit
că trebuie să povestesc și altora.
de la Universitatea din Carolina de Nord.
după ce-l vezi, dar totuşi surprinzător.
și au post-procesat videoul.
celui care scria un mesaj.
– deşi era vorba de oameni în autobuz
sub un unghi –
să proceseze informaţiile și,
ce scrii apare o fracțiune de secundă –
să reconstituie ce scria persoana,
pentru a descifra ce se scria.
oamenii pe smartphone-uri
cât și altora prinşi accidental în cadru.
acele persoane,
a ceea ce putea face programul lor.
folosite de organe de ordine,
și în operațiuni de luptă.
au opțiunea de a fi codate.
Sunt ca nişte staţii de emisie-recepţie.
în luptă, răspândite în SUA și peste tot.
dacă le pot bloca.
ei fiind primii repondenţi la intervenţii.
comunicarea poliţiei şi pompierilor
numit GirlTech,
pe aceeași frecvență ca şi P25.
Prima Mea Stație de Bruiaj.
pentru text codat sau simplu.
Ăsta e codat.
la o simplă comutare a butonului.
conversaţii confidenţiale şi importante
sau nu observă că nu le-au codificat?
și l-au reglat pe frecvența stațiilor P25.
și au scris un program să le asculte.
au rămas pe acea frecvență și au notat-o,
aceste agenții de ordine publică.
au ascultat conversațiile
că în fiecare zonă metropolitană
de comunicare necodată.
despre informatori confidențiali,
în convorbiri supravegheate,
informații confidențiale.
despre respectarea legii și delicte.
după ce le-au făcut anonime.
utilizatorului nu era adecvată.
că informaţia e codată.
și trebuie să v-o arăt.
nu ca şi cu mașinile sau defibrilatoarele.
pe toate părțile.
să penetreze un smartphone
pentru urmărire, camera, microfonul,
nimeni n-a încercat prin accelerometru.
orientarea verticală a telefonului.
și au invitat lumea să tasteze,
vibrațiile date de tastare
pentru a determina ce tastase persoana.
create de tastare
să se determine când sau ce se tastează.
mult îmbunătățit
a generat acest grafic.
în timp ce se tastează.
de inteligență artificială
pentru etapa de antrenare.
să tasteze tot felul de lucruri,
folosind programele de învăţare existente,
cu măsurătorile accelerometrului.
cineva tastează ceva, nu știi ce,
creat în etapa de antrenare
Acesta e un articol din USA Today.
a statului Illinois a decis
la funcția de primar în Chicago”
„și i-a ordonat să rămână în cursă.”
Illinois... Supremă”
aşa că oferă mai multe opţiuni.
oamenii la altceva.
să decidă, fără să rulezi inutil programe.
E „Curtea Supremă”, nu?
doar prin măsurători cu accelerometrul.
producătorii au un manifest
microfonul etc,,
dacă urmează s-o foloseşti,
prelua controlul,
nu controlează accelerometrul.
lângă tastatura cuiva, pleci
fără să foloseşti măcar un microfon.
un virus în iPhone-ul tău,
iPhone-ul lângă tastatură.
din lipsă de timp, nu le amintesc,
de la Universitatea din Michigan,
Sequoia AVC Edge DRE,
din New Jersey şi stăteau pe hol
aşa că rulau jocul Pac-Man.
să adopte tehnologia foarte repede:
și acești cercetători au demonstrat-o,
chiar de la început
un model de amenințare,
şi să se limiteze doar la acea ameninţare,
că aparatele pot fi compromise
va fi vulnerabil şi va avea viruşi.
ABOUT THE SPEAKER
Avi Rubin - Computer security expertAvi Rubin is a professor of computer science and director of the Health and Medical Security Lab at Johns Hopkins University. His research is focused on the security of electronic records -- including medical and voting records.
Why you should listen
Along with running the Health and Medical Security Lab, Avi Rubin is also the technical director of the JHU Information Security Institute. From 1997 to 2002, Avi was a researcher in AT&T’s Secure Systems Department, where he focused on cryptography and network security. He is also the founder of Harbor Labs, which provides expert testimony and review in legal cases related to high tech security. Avi has authored several books related to electronic security, including Brave New Ballot, published in 2006.
Avi Rubin | Speaker | TED.com