Mission Blue Voyage
Enric Sala: Glimpses of a pristine ocean
Enric Sala: Un ocean neatins
Filmed:
Readability: 4.4
383,247 views
Imaginează-ţi că oceanul este contul nostru de economii - iar în prezent noi facem doar retrageri, nu depunem nimic. Enric Sala ne arată cum putem regenera contul nostru cu rezervaţii marine totale care aduc mari beneficii ecologice şi economice.
Enric Sala - Marine ecologist
Dr. Enric Sala is a former university professor who saw himself writing the obituary of ocean life and quit academia to become a full-time conservationist as a National Geographic Explorer-in-Residence. Full bio
Dr. Enric Sala is a former university professor who saw himself writing the obituary of ocean life and quit academia to become a full-time conservationist as a National Geographic Explorer-in-Residence. Full bio
Double-click the English transcript below to play the video.
00:15
I'm going to tell you two things today:
0
0
2000
Am să vă vorbesc despre două lucruri azi.
00:17
One is what we have lost,
1
2000
2000
Primul este ceea ce am pierdut,
00:19
and two, a way to bring it back.
2
4000
2000
iar al doilea, o cale să-l aducem înapoi.
00:21
And let me start with this.
3
6000
2000
Şi voi începe cu asta.
00:23
This is my baseline:
4
8000
2000
Acesta este punctul meu de referinţă.
00:25
This is the Mediterranean coast
5
10000
3000
Aceasta e coasta mediteraneană
00:28
with no fish, bare rock
6
13000
3000
fără peşti, rocă pustie
00:31
and lots of sea urchins that like to eat the algae.
7
16000
3000
şi multi arici de mare care se hrănesc cu alge.
00:35
Something like this is what I first saw
8
20000
2000
Ceva asemănător cu asta a fost ceea ce am văzut
00:37
when I jumped in the water for the first time
9
22000
3000
când am sărit în mare pentru prima oară
00:40
in the Mediterranean coast off Spain.
10
25000
3000
pe coasta mediteraneană a Spaniei.
00:43
Now, if an alien came to earth --
11
28000
3000
Dacă un extraterestru ar veni pe pământ
00:46
let's call him Joe --
12
31000
2000
- să-l chemăm Joe -
00:48
what would Joe see?
13
33000
2000
ce-ar vedea Joe?
00:50
If Joe jumped in a coral reef,
14
35000
3000
Dacă Joe ar sări într-un recif de corali,
00:53
there are many things the alien could see.
15
38000
3000
un extraterestru ar vedea multe lucruri.
00:56
Very unlikely, Joe would jump
16
41000
2000
Puţin probabil, Joe ar nimeri
00:58
on a pristine coral reef,
17
43000
2000
într-un recif de corali neatins,
01:00
a virgin coral reef with lots of coral, sharks, crocodiles,
18
45000
2000
un recif virgin cu mulţi corali, rechini, crocodili,
01:02
manatees, groupers,
19
47000
2000
lamantini, peşti meru,
01:04
turtles, etc.
20
49000
2000
broaşte ţestoase, etc.
01:06
So, probably, what Joe would see
21
51000
2000
Deci, probabil, ce-ar vedea Joe
01:08
would be in this part, in the greenish part of the picture.
22
53000
3000
s-ar regăsi în partea aceasta, mai verde, a imaginii.
01:12
Here we have the extreme with dead corals,
23
57000
3000
Aici avem extrema cu corali veştejiţi,
01:15
microbial soup and jellyfish.
24
60000
2000
lichid microbian şi meduze.
01:17
And where the diver is,
25
62000
2000
Şi unde e scafandrul, ştiţi,
01:19
this is probably where most of the reefs of the world are now,
26
64000
3000
probabil că aşa arată majoritatea recifelor din lume acum,
01:22
with very few corals, algae overgrowing the corals,
27
67000
2000
cu foarte puţini corali, algele acoperă coralii,
01:24
lots of bacteria,
28
69000
2000
multe bacterii,
01:26
and where the large animals are gone.
29
71000
3000
şi animalele mari au dispărut.
01:29
And this is what most marine scientists have seen too.
30
74000
2000
Şi asta e ce-a văzut majoritatea cercetătorilor marini.
01:31
This is their baseline. This is what they think is natural
31
76000
3000
Acesta e punctul lor de referinţă. Asta cred ei că e natural
01:34
because we started modern science
32
79000
2000
pentru că cercetarea modernă cu scafandri
01:36
with scuba diving long after
33
81000
2000
a început cu mult după
01:38
we started degrading marine ecosystems.
34
83000
3000
începutul degradării ecosistemelor marine.
01:41
So I'm going to get us all on a time machine,
35
86000
3000
Deci ne voi urca pe toţi într-o maşină a timpului,
01:44
and we're going to the left; we're going to go back to the past
36
89000
2000
şi vom merge spre stânga,
01:46
to see what the ocean was like.
37
91000
3000
ne vom întoarce în trecut să vedem cum arăta oceanul.
01:50
And let's start with this time machine, the Line Islands,
38
95000
2000
Şi vom începe în insulele Line,
01:52
where we have conducted a series
39
97000
2000
unde am condus o serie de
01:54
of National Geographic expeditions.
40
99000
2000
expediţii National Geographic.
01:56
This sea is an archipelago belonging to Kiribati
41
101000
2000
Acesta este un arhipelag care aparţine de Kiribati
01:58
that spans across the equator
42
103000
2000
şi străbate ecuatorul.
02:00
and it has several uninhabited,
43
105000
2000
Are numeroase insule nelocuite,
02:02
unfished, pristine islands
44
107000
2000
nepescuite, neatinse
02:04
and a few inhabited islands.
45
109000
2000
şi câteva insule locuite.
02:06
So let's start with the first one: Christmas Island, over 5,000 people.
46
111000
3000
Deci să începem cu prima, Insula Crăciunului - cu peste 5.000 de locuitori.
02:09
Most of the reefs are dead,
47
114000
3000
Majoritatea recifelor au pierit.
02:12
most of the corals are dead -- overgrown by algae --
48
117000
3000
Marea parte a coralilor au veştejit, acoperiţi de alge.
02:15
and most of the fish are smaller than
49
120000
2000
Şi marea parte a peştilor sunt mai mici
02:17
the pencils we use to count them.
50
122000
3000
decât creioanele pe care le folosim să-i numărăm.
02:20
We did 250 hours of diving here
51
125000
2000
Am efectuat 250 de ore de scufundări aici
02:22
in 2005.
52
127000
2000
în 2005.
02:24
We didn't see a single shark.
53
129000
2000
N-am văzut un singur rechin.
02:26
This is the place that Captain Cook discovered in 1777
54
131000
3000
Acesta este un loc pe care l-a descoperit căpitanul Cook în 1777.
02:29
and he described a huge abundance of sharks
55
134000
3000
Şi a descris o uriaşă abundenţă în rechini
02:32
biting the rudders and the oars of their small boats
56
137000
3000
care muşcau cârmele şi vâslele bărcilor lor
02:35
while they were going ashore.
57
140000
2000
când se îndreptau spre uscat.
02:37
Let's move the dial a little bit to the past.
58
142000
2000
Hai să mutăm cursorul un pic mai spre trecut.
02:39
Fanning Island, 2,500 people.
59
144000
2000
Insula Fanning, 2.500 de locuitori.
02:41
The corals are doing better here. Lots of small fish.
60
146000
2000
Coralii arată mai bine aici. Mulţi peşti mici.
02:43
This is what many divers would consider paradise.
61
148000
2000
Mulţi scafandri ar considera locul acesta un paradis.
02:45
This is where you can see most
62
150000
2000
Asta e ceea ce se poate vedea în marea parte
02:47
of the Florida Keys National Marine Sanctuary.
63
152000
2000
a Rezervaţiei Marine Naţionale Florida Keys.
02:49
And many people think this is really, really beautiful,
64
154000
3000
Şi mulţi oameni cred că e foarte, foarte frumos aici,
02:52
if this is your baseline.
65
157000
2000
dacă acesta e punctul de referinţă.
02:54
If we go back to a place
66
159000
2000
Dacă mergem într-un loc
02:56
like Palmyra Atoll,
67
161000
2000
precum Atolul Palmyra,
02:58
where I was with Jeremy Jackson a few years ago,
68
163000
3000
unde am fost cu Jeremy Jackson acum câţiva ani,
03:01
the corals are doing better and there are sharks.
69
166000
3000
coralii sunt mai bine şi există rechini.
03:04
You can see sharks in every single dive.
70
169000
2000
Poţi vedea rechini la fiecare scufundare.
03:06
And this is something that is very unusual in today's coral reefs.
71
171000
3000
Şi acest lucru e foarte neobişnuit în recifele corale de azi.
03:09
But then, if we shift the dial
72
174000
2000
Dar, dacă mutăm cursorul
03:11
200, 500 years back,
73
176000
3000
cu 200, 500 de ani înapoi,
03:14
then we get to the places where the corals
74
179000
2000
atunci ajungem în locurile în care coralii
03:16
are absolutely healthy and gorgeous,
75
181000
2000
sunt cu totul sănătoşi şi minunaţi,
03:18
forming spectacular structures,
76
183000
2000
formează structuri impresionante,
03:20
and where the predators
77
185000
2000
şi animalele de pradă
03:22
are the most conspicuous thing,
78
187000
3000
sunt cu adevărat remarcabile,
03:25
where you see between 25 and 50 sharks per dive.
79
190000
3000
poţi vedea între 25 şi 50 de rechini la fiecare scufundare.
03:30
What have we learned from these places?
80
195000
3000
Ce-am învăţat în locurile acestea?
03:33
This is what we thought was natural.
81
198000
3000
Asta e ceea ce credeam că e natural.
03:37
This is what we call the biomass pyramid.
82
202000
2000
Asta e ceea ce numim piramida de biomasă.
03:39
If we get all of the fish of a coral reef together and weigh them,
83
204000
3000
Dacă adunăm toţi peştii dintr-un recif de corali şi-i cântărim,
03:42
this is what we would expect.
84
207000
2000
asta e la ce ne-am aştepta.
03:44
Most of the biomass is low on the food chain, the herbivores,
85
209000
3000
Marea parte a biomasei e în partea de jos a lanţului trofic, erbivorii,
03:47
the parrotfish, the surgeonfish that eat the algae.
86
212000
3000
peştele papagal, sturionul, care se hrănesc cu alge.
03:50
Then the plankton feeders, these little damselfish,
87
215000
3000
Apoi cei care se hrănesc cu plancton, peştii damsel,
03:53
the little animals floating in the water.
88
218000
3000
animalele mici care plutesc în apă.
03:56
And then we have a lower biomass of carnivores,
89
221000
2000
Iar apoi avem o biomasă mai scăzută la carnivori,
03:58
and a lower biomass of top head,
90
223000
2000
şi mai scăzută la vârf,
04:00
or the sharks, the large snappers, the large groupers.
91
225000
3000
rechini, bibani de mare, peşti meru de dimensiuni mari.
04:03
But this is a consequence.
92
228000
2000
Dar aceasta este o consecinţă.
04:05
This view of the world is a consequence
93
230000
2000
Acest mod de a vedea lumea este o consecinţă
04:07
of having studied degraded reefs.
94
232000
2000
a faptului că am cercetat recifuri degradate.
04:09
When we went to pristine reefs,
95
234000
2000
Când am explorat recifuri neatinse,
04:11
we realized that the natural world
96
236000
2000
ne-am dat seama că lumea naturală
04:13
was upside down;
97
238000
2000
era pe dos.
04:15
this pyramid was inverted.
98
240000
2000
Această piramidă era inversată.
04:17
The top head does account for most of the biomass,
99
242000
3000
Partea de sus reprezintă marea parte a biomasei,
04:20
in some places up to 85 percent,
100
245000
2000
în unele locuri până la 85 la sută
04:22
like Kingman Reef, which is now protected.
101
247000
3000
precum reciful Kingman, care este acum protejat.
04:25
The good news is that, in addition to having more predators,
102
250000
2000
Vestea bună este că pe deasupra faptului că sunt mai multe
04:27
there's more of everything.
103
252000
2000
animale de pradă, sunt mai multe din toate vieţuitoarele.
04:29
The size of these boxes is bigger.
104
254000
2000
Dimensiunea acestor părţi e mai mare.
04:31
We have more sharks, more biomass of snappers,
105
256000
3000
Sunt mai mulţi rechini, mai multă biomasă de bibani de mare,
04:34
more biomass of herbivores, too,
106
259000
2000
mai multă biomasă de erbivori,
04:36
like these parrot fish that are like marine goats.
107
261000
3000
precum peştii papagal, care sunt ca nişte capre marine,
04:39
They clean the reef; everything that grows enough to be seen,
108
264000
3000
curăţă reciful, tot ceea ce creşte destul cât să se vadă,
04:42
they eat, and they keep the reef clean
109
267000
3000
mănâncă şi păstrează reciful curat
04:45
and allow the corals to replenish.
110
270000
2000
şi permit coralilor să se regenereze.
04:47
Not only do these places --
111
272000
2000
Aceste locuri vechi, neatinse
04:49
these ancient, pristine places -- have lots of fish,
112
274000
2000
nu numai că au mulţi peşti,
04:51
but they also have other important components
113
276000
2000
ci au şi alte componente importante
04:53
of the ecosystem like the giant clams;
114
278000
2000
ale ecosistemului precum scoici uriaşe.
04:55
pavements of giant clams in the lagoons,
115
280000
2000
Un pavaj de scoici uriaşe în lagune,
04:57
up to 20, 25 per square meter.
116
282000
2000
până la 20, 25 pe metru pătrat.
04:59
These have disappeared from every inhabited reef in the world,
117
284000
3000
Acestea au dispărut din toate recifele populate din lume.
05:02
and they filter the water;
118
287000
2000
Şi ele filtrează apa,
05:04
they keep the water clean from
119
289000
2000
păstrează apa curată,
05:06
microbes and pathogens.
120
291000
2000
fără microbi şi agenţi patogeni.
05:08
But still, now we have global warming.
121
293000
3000
Dar, acum avem încălzirea globală.
05:11
If we don't have fishing because these reefs are protected by law
122
296000
3000
Dacă nu se mai pescuieşte fiindcă recifele sunt protejate de lege
05:14
or their remoteness, this is great.
123
299000
2000
sau mulţumită locaţiei retrase, e minunat.
05:16
But the water gets warmer for too long
124
301000
2000
Dar apa se încălzeşte
05:18
and the corals die.
125
303000
2000
prea mult şi coralii mor.
05:20
So how are these fish,
126
305000
2000
Deci cum vor ajuta aceşti peşti,
05:22
these predators going to help?
127
307000
2000
aceste animale de pradă?
05:24
Well, what we have seen is that
128
309000
2000
Ce am observat este că
05:26
in this particular area
129
311000
2000
în zona aceasta
05:28
during El Nino, year '97, '98,
130
313000
2000
în timpul anilor El Nino 1997 şi 1998
05:30
the water was too warm for too long,
131
315000
2000
apa a fost caldă pentru prea mult timp
05:32
and many corals bleached
132
317000
2000
şi mulţi corali s-au decolorat
05:34
and many died.
133
319000
2000
şi mulţi au murit.
05:36
In Christmas, where the food web is really trimmed down,
134
321000
3000
În Insula Crăciunului, unde lanţul trofic este foarte redus,
05:39
where the large animals are gone,
135
324000
2000
unde nu mai sunt animale mari,
05:41
the corals have not recovered.
136
326000
2000
coralii nu şi-au revenit.
05:43
In Fanning Island, the corals are not recovered.
137
328000
3000
În insula Fanning, coralii nu şi-au revenit.
05:46
But you see here
138
331000
3000
Dar vedeţi aici un coral mare Acropora
05:49
a big table coral that died and collapsed.
139
334000
3000
care a murit şi s-a prăbuşit.
05:52
And the fish have grazed the algae,
140
337000
2000
Peştii au mâncat algele
05:54
so the turf of algae is a little lower.
141
339000
2000
deci nivelul algelor e un pic mai scăzut.
05:56
Then you go to Palmyra Atoll
142
341000
2000
Apoi te duci la Atolul Palmyra
05:58
that has more biomass of herbivores,
143
343000
3000
care are mai multă biomasă de erbivori,
06:01
and the dead corals are clean,
144
346000
3000
şi acolo coralii sunt curaţi.
06:04
and the corals are coming back.
145
349000
2000
Şi coralii cresc din nou.
06:06
And when you go to the pristine side,
146
351000
2000
Şi când te duci la partea neatinsă,
06:08
did this ever bleach?
147
353000
3000
s-a decolorat vreodată?
06:11
These places bleached too, but they recovered faster.
148
356000
2000
S-a decolorat şi aici, dar şi-a revenit mai rapid.
06:13
The more intact, the more complete,
149
358000
2000
Cu cât mai intact, complet
06:15
[and] the more complex your food web,
150
360000
2000
şi complex e lanţul trofic,
06:17
the higher the resilience, [and] the more likely
151
362000
3000
cu atât mai adaptabil va fi şi cu atât mai probabil
06:20
that the system is going to recover
152
365000
2000
că sistemul îşi va reveni
06:22
from the short-term impacts of warming events.
153
367000
3000
din impacturile pe termen scurt ale încălzirii.
06:25
And that's good news, so we need to recover that structure.
154
370000
3000
Şi asta e o veste bună. Trebuie să recuperăm structura aceea.
06:28
We need to make sure that all of the pieces of the ecosystem are there
155
373000
3000
Trebuie să ne asigurăm că avem toate părţile ecosistemului
06:32
so the ecosystem can adapt
156
377000
2000
ca el să poată să se adapteze
06:34
to the effects of global warming.
157
379000
3000
la efectele încălzirii globale.
06:37
So if we have to reset the baseline,
158
382000
3000
Deci dacă vrem să aducem punctul de referinţă la starea iniţială,
06:40
if we have to push the ecosystem back to the left,
159
385000
2000
dacă vrem să schimbăm ecosistemul înapoi spre stânga,
06:42
how can we do it?
160
387000
2000
cum putem s-o facem?
06:44
Well, there are several ways.
161
389000
2000
Sunt mai multe căi.
06:46
One very clear way is the marine protected areas,
162
391000
2000
O cale foarte clară este să avem zone marine protejate,
06:48
especially no-take reserves
163
393000
2000
mai ales rezervaţii totale
06:50
that we set aside
164
395000
2000
pe care le punem deoparte
06:52
to allow for the recovery for marine life.
165
397000
2000
să permitem regernerarea vieţii marine.
06:54
And let me go back to that image
166
399000
2000
Şi daţi-mi voie să mă întorc la imaginea aceea
06:56
of the Mediterranean.
167
401000
3000
a Mediteranei.
06:59
This was my baseline. This is what I saw when I was a kid.
168
404000
3000
Acesta era punctul meu de referinţă. Asta e ceea ce-am văzut când eram copil.
07:02
And at the same time I was watching
169
407000
2000
Şi în acelaşi timp mă uitam
07:04
Jacques Cousteau's shows on TV,
170
409000
3000
la emisiunile lui Jaques Cousteau la televizor,
07:07
with all this richness and abundance and diversity.
171
412000
2000
cu multă bogăţie şi abundenţă şi diversitate.
07:09
And I thought that this richness
172
414000
2000
Şi credeam că acea bogăţie
07:11
belonged to tropical seas,
173
416000
2000
aparţinea mărilor tropicale,
07:13
and that the Mediterranean was a naturally poor sea.
174
418000
2000
şi că Mediterana era o mare natural săracă.
07:15
But, little did I know,
175
420000
2000
Dar n-aveam cum să ştiu
07:17
until I jumped for the first time in a marine reserve.
176
422000
3000
până când m-am scufundat pentru prima oară într-o rezervaţie marină.
07:20
And this is what I saw, lots of fish.
177
425000
3000
Şi asta e ceea ce-am văzut, mulţi peşti.
07:23
After a few years, between five and seven years,
178
428000
2000
După câţiva ani, între cinci şi şapte ani
07:25
fish come back, they eat the urchins,
179
430000
2000
se întorc peştii, mănâncă aricii de mare
07:27
and then the algae grow again.
180
432000
2000
şi apoi algele cresc din nou.
07:29
So you have this little algal forest,
181
434000
2000
Deci mai întâi vezi nişte alge mici,
07:31
and in the size of a laptop
182
436000
3000
într-un loc cât un laptop,
07:34
you can find more than 100 species of algae,
183
439000
2000
pot încape mai mult de 100 de specii de alge,
07:36
mostly microscopic fit
184
441000
2000
majoritatea microscopice,
07:38
hundreds of species of little animals
185
443000
3000
sute de peşti, animale mici
07:41
that then feed the fish,
186
446000
2000
cu care apoi se hrănesc peştii
07:43
so that the system recovers.
187
448000
2000
şi sistemul se regenerează.
07:45
And this particular place, the Medes Islands Marine Reserve,
188
450000
3000
Acest loc, Rezervaţia Marină din Insulele Medes,
07:48
is only 94 hectares,
189
453000
2000
are doar 94 hectare
07:50
and it brings 6 million euros to the local economy,
190
455000
3000
şi aduce 6 milioane de euro economiei locale,
07:53
20 times more than fishing,
191
458000
2000
de 20 de ori mai mult decât pescuitul.
07:55
and it represents 88 percent
192
460000
2000
Şi reprezintă 88 la sută
07:57
of all the tourist revenue.
193
462000
2000
din veniturile din turism.
07:59
So these places not only help the ecosystem
194
464000
3000
Deci locurile acestea nu numai că ajută ecosistemul,
08:02
but also help the people
195
467000
2000
dar ajută şi oamenii
08:04
who can benefit from the ecosystem.
196
469000
2000
care pot beneficia de pe urma ecosistemului.
08:06
So let me just give you a summary
197
471000
2000
Deci să vă dau un rezumat
08:08
of what no-take reserves do.
198
473000
2000
despre ce se întâmplă în rezervaţiile totale,
08:10
These places, when we protect them,
199
475000
2000
atunci când protejăm aceste locuri.
08:12
if we compare them to unprotected areas nearby, this is what happens.
200
477000
3000
Dacă le comparăm cu zonele neprotejate din apropiere, vedem următoarele.
08:15
The number of species increases 21 percent;
201
480000
2000
Numărul speciilor creşte cu 21 la sută.
08:17
so if you have 1,000 species
202
482000
2000
Deci dacă ai 1.000 de specii
08:19
you would expect 200 more in a marine reserve.
203
484000
2000
te-ai aştepta la cu 200 mai multe într-o rezervaţie marină.
08:21
This is very substantial.
204
486000
2000
E cu adevărat substanţial.
08:23
The size of organisms increases a third,
205
488000
3000
Mărimea organismelor creşte cu o treime.
08:26
so your fish are now this big.
206
491000
2000
Deci peştii sunt acum atât de mari.
08:28
The abundance, how many fish you have per square meter,
207
493000
3000
Abundenţa, cantitatea de peşti pe metru pătrat
08:31
increases almost 170 percent.
208
496000
3000
creşte cu aproape 170 la sută.
08:34
And the biomass -- this is the most spectacular change --
209
499000
3000
Şi biomasa - asta e schimbarea cea mai spectaculoasă -
08:37
4.5 times greater biomass
210
502000
2000
biomasa e de 4,5 ori mai mare
08:39
on average, just after five to seven years.
211
504000
2000
în medie, după 5 până la 7 ani.
08:41
In some places up to 10 times
212
506000
2000
În unele locuri biomasa este
08:43
larger biomass inside the reserves.
213
508000
3000
de până la 10 ori mai mare în rezervaţii.
08:46
So we have all these things
214
511000
3000
Deci avem toate aceste vietăţi
08:49
inside the reserve that grow, and what do they do?
215
514000
3000
care cresc în rezervaţie, şi ce fac ele?
08:52
They reproduce. That's population biology 101.
216
517000
2000
Se înmulţesc. Asta e uşor de ghicit.
08:54
If you don't kill the fish, they take a longer time to die,
217
519000
3000
Dacă nu prinzi peştii, ei trăiesc mai mult,
08:57
they grow larger and they reproduce a lot.
218
522000
3000
cresc mai mari şi se înmulţesc mult.
09:00
And same thing for invertebrates. This is the example.
219
525000
2000
Şi acelaşi lucru în cazul nevertebratelor. Acesta e exemplul.
09:02
These are egg cases
220
527000
2000
Acestea sunt ouă
09:04
laid by a snail off the coast of Chile,
221
529000
2000
depuse de moluşte de pe coasta Chile.
09:06
and this is how many eggs they lay on the bottom.
222
531000
3000
Ele depun atâtea ouă pe fundul oceanului.
09:09
Outside the reserve,
223
534000
2000
În afara rezervaţiei
09:11
you cannot even detect this.
224
536000
2000
nici nu se pot detecta.
09:13
One point three million eggs per square meter
225
538000
3000
1,3 milioane de ouă pe metru pătrat
09:16
inside the marine reserve where these snails are very abundant.
226
541000
3000
în rezervaţia marină unde aceste moluşte sunt în mari cantităţi.
09:20
So these organisms reproduce,
227
545000
3000
Deci aceste organisme se înmulţesc.
09:23
the little larvae juveniles spill over,
228
548000
2000
Micile larve se revarsă,
09:25
they all spill over,
229
550000
2000
toate speciile dau pe dinafară
09:27
and then people can benefit from them outside too.
230
552000
2000
şi oamenii pot beneficia de ele în afara rezervaţiei.
09:29
This is in the Bahamas: Nassau grouper.
231
554000
2000
Aici în insulele Bahamas, un peşte meru Nassau.
09:31
Huge abundance of groupers inside the reserve,
232
556000
2000
O uriaşă abundenţă de peşti meru în rezervaţie.
09:33
and the closer you get to the reserve,
233
558000
2000
Cu cât te apropii mai mult de rezervaţie,
09:35
the more fish you have.
234
560000
2000
cu atât mai mulţi peşti găseşti.
09:37
So the fishermen are catching more.
235
562000
2000
Deci pescarii prind mai mult.
09:39
You can see where the limits of the reserve are
236
564000
2000
Se poate vedea unde sunt limitele rezervaţiei,
09:41
because you see the boats lined up.
237
566000
2000
pentru că acolo s-au aliniat bărcile.
09:43
So there is spill over;
238
568000
2000
Deci bogăţia se revarsă.
09:45
there are benefits beyond the boundaries of these reserves
239
570000
2000
Sunt beneficii dincolo de limitele acestor rezervaţii
09:47
that help people around them,
240
572000
2000
care ajută oamenii din jurul lor,
09:49
while at the same time
241
574000
2000
şi în acelaşi timp
09:51
the reserve is protecting
242
576000
2000
rezervaţia protejează
09:53
the entire habitat. It is building resilience.
243
578000
3000
întregul habitat, creşte adaptabilitatea.
09:57
So what we have now --
244
582000
2000
Ceea ce avem acum,
09:59
or a world without reserves --
245
584000
2000
o lume fără rezervaţii,
10:01
is like a debit account
246
586000
2000
e ca un cont în bancă
10:03
where we withdraw all the time
247
588000
2000
din care retragem bani tot timpul,
10:05
and we never make any deposit.
248
590000
2000
şi nu depunem niciodată.
10:07
Reserves are like savings accounts.
249
592000
2000
Rezervaţiile sunt precum nişte conturi de economii.
10:09
We have this principal that we don't touch;
250
594000
2000
Avem baza aceasta de care nu ne atingem,
10:11
that produces returns,
251
596000
2000
care produce câştiguri
10:13
social, economic and ecological.
252
598000
3000
sociale, economice şi ecologice.
10:16
And if we think about the increase of biomass inside the reserves,
253
601000
3000
Iar dacă ne gândim la creşterea de biomasă în rezervaţii,
10:19
this is like compound interest.
254
604000
3000
e ca o dobândă acumulată.
10:22
Two examples, again,
255
607000
2000
Două alte exemple
10:24
of how these reserves can benefit people.
256
609000
3000
despre cum aceste rezervaţii pot aduce beneficii oamenilor.
10:27
This is how much fishermen get
257
612000
3000
Atât prind pescarii
10:30
everyday in Kenya, fishing
258
615000
2000
în Kenya, pescuind zilnic,
10:32
over a series of years,
259
617000
2000
de-a lungul unei perioade de ani
10:34
in a place where
260
619000
2000
într-un loc în care
10:36
there is no protection; it's a free-for-all.
261
621000
3000
nu e nicio protecţie, e liber pentru toţi.
10:39
Once the most degrading fishing gear,
262
624000
3000
Odată ce s-au îndepărtat echipamentele
10:42
seine nets, were removed,
263
627000
2000
cele mai dăunătoare, năvoadele,
10:44
the fishermen were catching more.
264
629000
2000
pescarii prindeau mai mulţi peşti.
10:46
If you fish less, you're actually catching more.
265
631000
3000
Dacă pescuieşti mai puţin, de fapt prinzi mai mult.
10:49
But if we add the no-take reserve on top of that,
266
634000
2000
Dar dacă adăugăm şi rezervaţii totale în ecuaţie,
10:51
the fishermen are still making more money
267
636000
2000
pescarii tot câştigă mai mulţi bani
10:53
by fishing less around an area that is protected.
268
638000
3000
pescuind mai puţin în jurul unei zone protejate.
10:56
Another example:
269
641000
2000
Un alt exemplu:
10:58
Nassau groupers in Belize in the Mesoamerican Reef.
270
643000
3000
Peştii meru Nassau în Belize în reciful din Mezoamerica.
11:01
This is grouper sex,
271
646000
2000
Aşa se reproduc peştii meru,
11:03
and the groupers aggregate around the full moons
272
648000
2000
se adună când e lună plină
11:05
of December and January for a week.
273
650000
2000
în Decembrie şi în Ianuarie pentru o săptămână.
11:08
They used to aggregate up to the
274
653000
3000
Mai demult se adunau până la
11:11
tens of thousands, 30,000 groupers about this big
275
656000
2000
zece mii, treizeci de mii de peşti meru cam aşa de mari,
11:13
in one hectare, in one aggregation.
276
658000
3000
într-un hectar, un singur ansamblu.
11:16
Fishermen knew about these things; they caught them, and they depleted them.
277
661000
3000
Pescarii ştiau şi i-au prins, i-au consumat.
11:19
When I went there for the first time in 2000,
278
664000
3000
Când m-am dus acolo pentru prima oară în 2000,
11:22
there were only 3,000 groupers left.
279
667000
2000
rămăseseră doar 3000 de peşti meru.
11:24
And the fishermen were authorized to catch 30 percent
280
669000
3000
Şi pescarii erau autorizaţi să prindă 30 la sută
11:27
of the entire spawning population every year.
281
672000
3000
din întreaga populaţie în fiecare an.
11:30
So we did a simple analysis,
282
675000
2000
Şi am făcut o analiză simplă,
11:32
and it doesn't take rocket science
283
677000
2000
nu e cine ştie ce să-ţi dai seama
11:34
to figure out that, if you take 30 percent every year,
284
679000
2000
că dacă prinzi 30 la sută anual,
11:36
your fishery is going to collapse very quickly.
285
681000
2000
totalitatea peştilor se va epuiza foarte rapid.
11:38
And with the fishery, the entire reproductive ability
286
683000
2000
Şi odată cu peştii, dispare abilitatea
11:40
of the species goes extinct.
287
685000
2000
speciei de a se reproduce.
11:42
It happened in many places around the Caribbean.
288
687000
3000
S-a întâmplat în multe locuri în Caraibe.
11:45
And they would make 4,000 dollars per year,
289
690000
2000
Pot câştiga 4.000 de dolari pe an,
11:47
total, for the entire fishery,
290
692000
2000
în total, din toată masa de peşti,
11:49
several fishing boats.
291
694000
3000
cu numeroase nave de pescuit.
11:52
Now, if you do an economic analysis
292
697000
2000
Dacă faci o analiză economică
11:54
and project what would happen
293
699000
2000
şi proiectezi ce s-ar întâmpla
11:56
if the fish were not cut,
294
701000
2000
dacă peştii nu s-ar pescui,
11:58
if we brought just 20 divers
295
703000
2000
dacă am aduce doar 20 de scafandri
12:00
one month per year,
296
705000
2000
o lună pe an,
12:02
the revenue would be more than 20 times higher
297
707000
3000
venitul ar fi mai mult de 20 de ori mai mare.
12:05
and that would be sustainable over time.
298
710000
3000
Şi ar fi sustenabil de-a lungul anilor.
12:08
So how much of this do we have?
299
713000
2000
Deci câte rezervaţii avem?
12:10
If this is so good, if this is such a no-brainer, how much of this do we have?
300
715000
3000
Dacă e aşa de bine, aşa de simplu, câte rezervaţii avem?
12:13
And you already heard that
301
718000
2000
Aţi auzit deja că mai puţin de
12:15
less than one percent of the ocean's protected.
302
720000
2000
unu la sută al oceanelor este protejat.
12:17
We're getting closer to one percent now,
303
722000
2000
Ne apropiem de unu la sută acum
12:19
thanks to the protections of the Chagos Archipelago,
304
724000
2000
mulţumită protejării în Arhipelagul Chagos.
12:21
and only a fraction of this is fully protected from fishing.
305
726000
3000
Şi doar o fracţiune din aceasta e protejată complet.
12:25
Scientific studies recommend that at least 20 percent
306
730000
2000
Studii ştiinţifice recomandă ca cel puţin o porţiune de
12:27
of the ocean should be protected.
307
732000
3000
20 la sută al oceanelor să fie protejată.
12:30
The estimated range is between 20 and 50 percent
308
735000
2000
Se estimează că între 20 şi 50 la sută
12:32
for a series of goals of biodiversity
309
737000
2000
ar ajuta la atingerea mai multor obiective
12:34
and fishery enhancement and resilience.
310
739000
3000
privind biodiversitatea, sporirea populaţiei de peşti şi capacitatea de refacere.
12:37
Now, is this possible? People would ask: How much would that cost?
311
742000
3000
Este posibil? Ne-am întreba: Cât ar costa?
12:40
Well, let's think about
312
745000
2000
Să ne gândim
12:42
how much we are paying now
313
747000
2000
cât plătim acum
12:44
to subsidize fishing:
314
749000
3000
ca să subvenţionăm pescuitul.
12:47
35 billion dollars per year.
315
752000
3000
35 de miliarde de dolari pe an.
12:51
Many of these subsidies go to destructive fishing practices.
316
756000
3000
Multe dintre aceste subvenţii sunt folosite pentru
12:54
Well, there are a couple estimates
317
759000
2000
practici de pescuit dăunătoare. Sunt nişte estimări
12:56
of how much it would cost to create
318
761000
2000
despre cât ar costa să creăm
12:58
a network of protected areas
319
763000
2000
o reţea de zone protejate
13:00
covering 20 percent of the ocean
320
765000
2000
acoperind 20 la sută al oceanelor
13:02
that would be only a fraction
321
767000
2000
ar fi doar o fracţiune
13:04
of what we are now paying;
322
769000
2000
din ceea ce plătim acum,
13:06
the government hands out to a fishery
323
771000
2000
a ceea ce plăteşte guvernul pentru o pescărie
13:08
that is collapsing.
324
773000
2000
care e pe cale de a se epuiza.
13:10
People are losing their jobs because the fisheries are collapsing.
325
775000
3000
Oamenii îşi pierd locurile de muncă din cauza aceasta.
13:13
A creation of a network of reserves
326
778000
2000
O reţea de rezervaţii ar crea locuri de muncă
13:15
would provide direct employment for more than a million people
327
780000
2000
pentru mai mult de un milion de oameni
13:17
plus all the secondary jobs and all the secondary benefits.
328
782000
3000
şi în plus o mulţime de locuri de muncă şi beneficii secundare.
13:20
So how can we do that?
329
785000
2000
Deci cum putem să facem asta?
13:22
If it's so clear that these savings accounts
330
787000
3000
Dacă e aşa de clar că aceste conturi de economii
13:25
are good for the environment and for people,
331
790000
3000
sunt bune pentru mediu şi pentru oameni,
13:28
why don't we have 20, 50 percent of the ocean?
332
793000
3000
de ce nu protejăm 20, 50 la sută al oceanelor?
13:31
And how can we reach that goal?
333
796000
3000
Şi cum putem atinge acest obiectiv?
13:34
Well, there are two ways of getting there.
334
799000
3000
Sunt două căi pentru a-l atinge.
13:37
The trivial solution is to create really large protected areas
335
802000
3000
Soluţia simplă e să creăm zone foarte mari protejate
13:40
like the Chagos Archipelago.
336
805000
2000
precum Arhipelagul Chagos.
13:42
The problem is that we can create these large reserves
337
807000
3000
Problema este că aceste rezervaţii mari pot fi
13:45
only in places where there are no people, where there is no social conflict,
338
810000
3000
numai unde nu locuiesc oameni, unde nu e conflict social,
13:48
where the political cost is really low
339
813000
2000
unde costul politic e foarte redus,
13:50
and the economic cost is also low.
340
815000
3000
la fel şi costul economic.
13:53
And a few of us, a few organizations in this room and elsewhere
341
818000
3000
Iar unii dintre noi, câteva organizaţii prezente aici şi altundeva
13:56
are working on this.
342
821000
2000
lucrează la această sarcină.
13:58
But what about the rest of the coast of the world,
343
823000
2000
Dar cum rămâne cu restul coastelor din lume,
14:00
where people live and make a living out of fishing?
344
825000
3000
unde oamenii îşi câştigă existenţa din pescuit?
14:04
Well, there are three main reasons why
345
829000
2000
Sunt trei motive principale din cauza cărora
14:06
we don't have tens of thousands of small reserves:
346
831000
3000
nu avem zeci de mii de rezervaţii mici.
14:09
The first one is that people have no idea
347
834000
2000
Primul este că oamenii n-au habar
14:11
what marine reserves do,
348
836000
3000
ce beneficii au rezervaţiile marine.
14:14
and fishermen tend to be really, really defensive
349
839000
3000
Şi pescarii au tendinţa să fie foarte, foarte defensivi
14:17
when it comes to regulating or closing
350
842000
2000
când vine vorba de reglementarea sau închiderea
14:19
an area, even if it's small.
351
844000
2000
unei zone, chiar de-ar fi mică.
14:21
Second, the governance is not right
352
846000
2000
Al doilea, conducerea nu e adecvată
14:23
because most coastal communities around the world
353
848000
2000
fiindcă majoritatea comunităţilor de coastă în lume
14:25
don't have the authority
354
850000
2000
nu au autoritatea de a monitoriza resursele,
14:27
to monitor the resources to create the reserve and enforce it.
355
852000
3000
pentru crearea unei rezervaţii şi aplicarea regulilor.
14:30
It's a top down hierarchical structure
356
855000
2000
Avem o structură ierarhică de sus în jos
14:32
where people wait for
357
857000
2000
unde oamenii aşteaptă
14:34
government agents to come
358
859000
2000
să vină reprezentanţii guvernului.
14:36
and this is not effective. And the government doesn't have enough resources.
359
861000
3000
Şi asta nu e eficient. Şi guvernul nu are destule resurse.
14:39
Which takes us to the third reason,
360
864000
2000
Şi ajungem la al treilea motiv.
14:41
why we don't have many more reserves,
361
866000
3000
Motivul pentru care nu avem mult mai multe rezervaţii
14:44
is that the funding models have been wrong.
362
869000
3000
este că modelele de finanţare sunt greşite.
14:47
NGOs and governments
363
872000
2000
ONG-urile şi guvernele
14:49
spend a lot of time and energy and resources
364
874000
3000
de obicei consumă mult timp, energie şi resurse
14:52
in a few small areas, usually.
365
877000
3000
în câteva zone mici. Deci conservarea marină
14:55
So marine conservation and coastal protection
366
880000
2000
şi protejarea coastelor a devenit o gaură neagră
14:57
has become a sink for government or philanthropic money,
367
882000
3000
pentru fonduri guvernamentale şi de caritate,
15:00
and this is not sustainable.
368
885000
2000
şi asta nu e sustenabil.
15:02
So the solutions are just
369
887000
2000
Deci soluţiile sunt îndreptarea
15:04
fixing these three issues.
370
889000
2000
acestor trei probleme. În primul rând
15:06
First, we need to develop a global awareness campaign
371
891000
3000
trebuie să pornim o campanie de sensibilizare globală
15:09
to inspire local communities and governments
372
894000
3000
care să inspire comunităţile locale şi guvernele
15:12
to create no-take reserves
373
897000
2000
să creeze rezervaţii totale
15:14
that are better than what we have now.
374
899000
2000
care sunt mai bune decât cele de acum.
15:16
It's the savings accounts
375
901000
2000
Sunt conturi de economii
15:18
versus the debit accounts with no deposits.
376
903000
3000
faţă de conturi bancare fără depuneri.
15:21
Second, we need to redesign our governance
377
906000
2000
În al doilea rând, trebuie să reinventăm guvernarea
15:23
so conservation efforts can be decentralized,
378
908000
3000
pentru ca eforturile de conservare
15:26
so conservation efforts don't depend on
379
911000
3000
să poată fi descentralizate, să nu depindă
15:29
work from NGOs
380
914000
2000
de munca ONG-urilor
15:31
or from government agencies
381
916000
2000
sau a agenţiilor guvernamentale,
15:33
and can be created by the local communities,
382
918000
2000
şi să poată fi create de comunităţile locale
15:35
like it happens in the Philippines and a few other places.
383
920000
3000
precum se întâmplă în Filipine şi în câteva alte locuri.
15:38
And third, and very important,
384
923000
2000
Iar în ultimul rând, foarte important,
15:40
we need to develop new business models.
385
925000
3000
trebuie să dezvoltăm noi modele de activitate comercială.
15:43
The philanthropy sink as the only way to create reserves
386
928000
3000
A crea rezervaţii din fonduri de caritate
15:46
is not sustainable.
387
931000
2000
nu e o cale sustenabilă.
15:48
We really need to develop models, business models,
388
933000
3000
Trebuie cu adevărat să dezvoltăm modele comerciale
15:51
where coastal conservation
389
936000
3000
în care conservarea coastelor
15:54
is an investment,
390
939000
2000
e o investiţie.
15:56
because we already know
391
941000
2000
Pentru că ştim deja
15:58
that these marine reserves provide
392
943000
2000
că aceste rezervaţii marine aduc
16:00
social, ecological and economic benefits.
393
945000
3000
beneficii sociale, ecologice şi economice.
16:03
And I'd like to finish with one thought,
394
948000
3000
Şi aş dori să închei cu o idee:
16:06
which is that no one
395
951000
2000
Nicio organizaţie
16:08
organization alone
396
953000
2000
singură
16:10
is going to save the ocean.
397
955000
2000
nu va salva oceanele.
16:12
There has been a lot of competition in the past,
398
957000
3000
A fost multă competiţie în trecut.
16:15
and we need to develop
399
960000
2000
Şi trebuie să dezvoltăm
16:17
a new model of partnership,
400
962000
2000
un nou model de parteneriat,
16:19
truly collaborative,
401
964000
2000
cu adevărat colaborativ,
16:21
where we are looking for complementing,
402
966000
2000
unde căutăm complementarea,
16:23
not substituting.
403
968000
2000
nu înlocuirea.
16:25
The stakes are just too high
404
970000
2000
Miza este prea mare
16:27
to continue the way we are going.
405
972000
2000
ca să continuăm ca până acum.
16:29
So let's do that. Thank you very much.
406
974000
2000
Aşa să facem. Vă mulţumesc mult.
16:31
(Applause)
407
976000
7000
(Aplauze)
16:39
Chris Anderson: Thank you Enric.
408
984000
2000
Chris Anderson: Mulţumim Enric.
16:41
Enric Sala: Thank you.
409
986000
2000
Enric Sala: Mulţumesc.
16:44
CA: That was a masterful job
410
989000
2000
CA: A fost o reuşită
16:46
of pulling things together.
411
991000
2000
cum ai adus toate firele împreună.
16:48
First of all, your pyramid, your inverted pyramid,
412
993000
3000
În primul rând, piramida ta inversată,
16:51
showing 85 percent biomass in the predators,
413
996000
2000
care arată 85 la sută a biomasei fiind animale de pradă,
16:53
that seems impossible.
414
998000
2000
asta pare imposibil.
16:55
How could 85 percent
415
1000000
3000
Cum ar putea să supravieţuiască 85 la sută
16:58
survive on 15 percent?
416
1003000
2000
cu 15 la sută?
17:00
ES: Well, imagine that you have two gears
417
1005000
3000
ES: Imaginează-ţi că ai două roţi dinţate
17:03
of a watch, a big one and a small one.
418
1008000
2000
într-un ceas, una mare şi una mică.
17:05
The big one is moving very slowly, and the small one is moving fast.
419
1010000
3000
Cea mare se mişcă foarte încet, iar cea mică se mişcă rapid.
17:08
That's basically it.
420
1013000
2000
Despre asta e vorba.
17:10
The animals at the lower parts of the food chain,
421
1015000
3000
Animalele din partea de jos a lanţului trofic
17:13
they reproduce very fast; they grow really fast; they produce millions of eggs.
422
1018000
3000
se înmulţesc foarte rapid, cresc foarte rapid, produc milioane de ouă.
17:16
Up there, you have sharks and large fish that live 25, 30 years.
423
1021000
3000
Sus sunt rechini şi peşti mari care trăiesc 25, 30 de ani.
17:19
They reproduce very slowly; they have a slow metabolism;
424
1024000
3000
Se înmulţesc foarte încet. Au un metabolism lent.
17:22
and, basically, they just maintain their biomass.
425
1027000
2000
Şi, practic, doar îşi menţin biomasa.
17:24
So, basically, the production surplus of these guys down there
426
1029000
3000
Deci surplusul animalelor de jos
17:27
is enough to maintain this biomass
427
1032000
2000
e suficient să menţină biomasa aceasta
17:29
that is not moving.
428
1034000
2000
care nu se mişcă.
17:31
They are like capacitors of the system.
429
1036000
3000
Ei sunt condensatorii sistemului.
17:34
CA: That's very fascinating.
430
1039000
2000
CA: E foarte fascinant.
17:36
So, really, our picture of a food pyramid
431
1041000
2000
Deci, de fapt, imaginea noastră a piramidei trofice
17:38
is just -- we have to change that completely.
432
1043000
2000
trebuie s-o schimbăm complet.
17:40
ES: At least in the seas.
433
1045000
3000
ES: Cel puţin în mare.
17:43
What we found in coral reefs is that the inverted pyramid
434
1048000
2000
Ceea ce-am descoperit în recife, piramida inversată
17:45
is the equivalent of the Serengeti,
435
1050000
2000
ar însemna că în Serengeti ar fi
17:47
with five lions per wildebeest.
436
1052000
2000
cinci lei la fiecare antilopă gnu.
17:49
And on land, this cannot work.
437
1054000
2000
Pe uscat nu poate funcţiona aşa.
17:51
But at least on coral reefs are systems
438
1056000
2000
Dar cel puţin în recifele corale sunt sisteme
17:53
where there is a bottom component with structure.
439
1058000
2000
în care există o componentă de bază, o structură.
17:55
We think this is universal.
440
1060000
2000
Credem că acest fenomen e universal.
17:57
But we have started studying pristine reefs
441
1062000
3000
Dar am început să studiem recifele neatinse
18:00
only very recently.
442
1065000
2000
doar de curând.
18:02
CA: So the numbers you presented really are astonishing.
443
1067000
3000
CA: Sumele pe care le-ai prezentat sunt uimitoare.
18:05
You're saying we're spending 35 billion dollars
444
1070000
2000
Spui că în momentul de faţă cheltuim
18:07
now on subsidies.
445
1072000
2000
35 de miliarde de dolari pe subvenţii.
18:09
It would only cost 16 billion to set up
446
1074000
2000
Ar costa doar 16 miliarde să înfiinţăm
18:11
20 percent of the ocean as
447
1076000
3000
20 la sută din oceane
18:14
marine protected areas
448
1079000
2000
ca zone marine protejate
18:16
that actually give new living choices
449
1081000
2000
care dau noi alegeri de mod de viaţă
18:18
to the fishermen as well.
450
1083000
2000
şi pescarilor.
18:20
If the world was a smarter place,
451
1085000
2000
Dacă am fi mai isteţi
18:22
we could solve this problem for negative 19 billion dollars.
452
1087000
3000
am putea rezolva această problemă şi-am rămâne
18:25
We've got 19 billion to spend on health care or something.
453
1090000
2000
cu 19 miliarde de cheltuit pe sănătate sau altceva.
18:27
ES: And then we have the under-performance of fisheries
454
1092000
3000
ES: Şi apoi mai avem şi funcţionarea insuficientă a pescăriilor
18:30
that is 50 billion dollars.
455
1095000
3000
care ne costă 50 de miliarde de dolari.
18:33
So again, one of the big solutions is
456
1098000
2000
Deci din nou, una dintre marile soluţii este
18:35
have the World Trade Organization shifting the subsidies
457
1100000
2000
ca Organizaţia Mondială de Comerţ să trimită
18:37
to sustainable practices.
458
1102000
3000
subvenţiile către practici sustenabile.
18:40
CA: Okay, so there's a lot of examples that I'm hearing out there
459
1105000
2000
CA: Aud că e mult entuziasm în sală legat de
18:42
about ending this subsidies madness.
460
1107000
2000
terminarea nebuniei cu subvenţiile.
18:44
So thank you for those numbers.
461
1109000
2000
Deci îţi mulţumim pentru sumele acelea.
18:46
The last one's a personal question.
462
1111000
2000
Ultima e o întrebare personală.
18:48
A lot of the experience of people here
463
1113000
2000
Oamenii de aici care au fost în oceane mult timp
18:50
who've been in the oceans for a long time
464
1115000
2000
au văzut degradarea
18:52
has just been seeing this degradation, the places they saw that were beautiful
465
1117000
3000
locurile frumoase pe care le-au văzut
18:55
getting worse, depressing.
466
1120000
2000
se înrăutăţesc, e deprimant.
18:57
Talk to me about the feeling that you must have experienced
467
1122000
2000
Spune-mi despre sentimentul pe care l-ai trăit
18:59
of going to these pristine areas
468
1124000
3000
când te-ai dus în locurile acestea neatinse
19:02
and seeing things coming back.
469
1127000
3000
şi ai văzut că îşi revin.
19:05
ES: It is a spiritual experience.
470
1130000
3000
ES: E o experienţă spirituală.
19:08
We go there to try to understand the ecosystems,
471
1133000
2000
Mergem acolo ca să încercăm să înţelegem ecosistemele,
19:10
to try to measure or count fish and sharks
472
1135000
3000
să încercăm să măsurăm sau să numărăm peştii şi rechinii
19:13
and see how these places are different from the places we know.
473
1138000
3000
şi să vedem cum diferă locurile aceastea faţă de ce ştim noi.
19:16
But the best feeling
474
1141000
3000
Dar sentimentul cel mai minunat
19:19
is this biophilia that E.O. Wilson talks about,
475
1144000
2000
este biofilia pe care o descrie E. O. Wilson
19:21
where humans have this sense of awe and wonder
476
1146000
3000
când oamenii au un sentiment de veneraţie şi minunare
19:24
in front of untamed nature, of raw nature.
477
1149000
3000
în faţa naturii neîmblânzite, sălbatice.
19:27
And there, only there,
478
1152000
2000
Şi acolo, doar acolo
19:29
you really feel that you are part of a larger thing
479
1154000
3000
simţi cu adevărat că eşti parte a ceva mai mare,
19:32
or of a larger global ecosystem.
480
1157000
3000
sau a unui ecosistem global.
19:35
And if it were not for these places that show hope,
481
1160000
3000
Şi dacă nu ar exista aceste locuri care arată speranţă,
19:38
I don't think I could continue doing this job.
482
1163000
2000
nu cred c-aş putea să continui în meseria aceasta.
19:40
It would be just too depressing.
483
1165000
2000
Ar fi pur şi simplu prea deprimant.
19:42
CA: Well, Enric, thank you so much for sharing
484
1167000
2000
CA: Enric, mulţumim c-ai împărtăşit o parte
19:44
some of that spiritual experience with us all. Thank you.
485
1169000
2000
din experienţa aceea spirituală cu noi toţi. Mulţumim.
19:46
ES: Thank you very much.
486
1171000
2000
ES: Mulţumesc mult.
ABOUT THE SPEAKER
Enric Sala - Marine ecologistDr. Enric Sala is a former university professor who saw himself writing the obituary of ocean life and quit academia to become a full-time conservationist as a National Geographic Explorer-in-Residence.
Why you should listen
Dr. Enric Sala founded and leads Pristine Seas, a project that combines exploration, research and media to inspire country leaders to protect the last wild places in the ocean. To date, Pristine Seas has helped to create 18 of the largest marine reserves on the planet, covering an area of more than five million square km (half the size of Canada).
Sala has received many honors, including 2008 World Economic Forum’s Young Global Leader, 2013 Explorers Club Lowell Thomas Award, 2013 Environmental Media Association Hero Award, 2016 Russian Geographical Society Award, and he's a fellow of the Royal Geographical Society. He serves on the boards of the Leonardo DiCaprio Foundation, Global Fishing Watch and the National Aquarium, and he advises international organizations and governments.
Enric Sala | Speaker | TED.com