TEDGlobal 2011
Pavan Sukhdev: Put a value on nature!
Pavan Sukhdev: Valorizaţi natura!
Filmed:
Readability: 4.7
753,487 views
Zi de zi, folosim gratis materiale din natură fără să ne gândim prea mult. Dar dacă ar trebui să le plătim la adevărata lor valuare: am fi mai atenţi la ce folosim şi la ce irosim? Consideraţi-l pe Pavan Sukhdev bancherul naturii - cel ce evaluează valoarea activelor Pamântului. Grafice revelatoare vă vor modifica percepţia asupra costului aerului, apei, copacilor...
Pavan Sukhdev - Environmental economist
A banker by training, Pavan Sukhdev runs the numbers on greening up -- showing that green economies are an effective engine for creating jobs and creating wealth. Full bio
A banker by training, Pavan Sukhdev runs the numbers on greening up -- showing that green economies are an effective engine for creating jobs and creating wealth. Full bio
Double-click the English transcript below to play the video.
00:15
I'm here to talk to you
0
0
2000
Sunt aici pentru a vă vorbi
00:17
about the economic invisibility of nature.
1
2000
2000
despre economia invizibilă a naturii.
00:19
The bad news
2
4000
2000
Vestea proastă este
00:21
is that mother nature's back office isn't working yet,
3
6000
2000
că biroul administrativ al naturii nu funcţionează încă,
00:23
so those invoices don't get issued.
4
8000
2000
astfel încât nu sunt emise facturile.
00:25
But we need to do something about this problem.
5
10000
3000
Dar trebuie să facem ceva în această problemă.
00:28
I began my life as a markets professional
6
13000
3000
Mi-am început viaţa ca specialist în pieţele de capital
00:31
and continued to take an interest,
7
16000
3000
şi am continuat în acest sens,
00:34
but most of my recent effort
8
19000
2000
dar preocuparea mea cea mai recentă
00:36
has been looking at the value
9
21000
2000
a fost în a da valoare
00:38
of what comes to human beings from nature,
10
23000
2000
la ceea ce natura dă omenirii,
00:40
and which doesn't get priced by the markets.
11
25000
3000
şi care nu este preţuit de către pieţele financiare.
00:43
A project called TEEB was started in 2007,
12
28000
3000
În 2007 a fost demarat un proiect numit TEEB - The Economics of Ecosystems and Biodiversity (Economia ecosistemelor şi biodiversităţii),
00:46
and it was launched by a group of environment ministers
13
31000
3000
lansat de către un grup de miniştrii de mediu
00:49
of the G8+5.
14
34000
2000
din grupul celor 8 + 5 ţări.
00:51
And their basic inspiration
15
36000
2000
Şi ideea la bază a fost
00:53
was a stern review of Lord Stern.
16
38000
2000
studiul îngrijorător al lui Lord Stern.
00:55
They asked themselves a question:
17
40000
2000
Şi-au pus o întrebare:
00:57
If economics could make such a convincing case
18
42000
2000
Dacă economia poate face un caz atât de convingător
00:59
for early action on climate change,
19
44000
2000
pentru măsuri referitoare la schimbarea climei,
01:01
well why can't the same be done for conservation?
20
46000
2000
de ce nu ar fi la fel şi pe partea de conservare?
01:03
Why can't an equivalent case be made
21
48000
2000
De ce nu am face la fel şi
01:05
for nature?
22
50000
2000
pentru natură?
01:07
And the answer is: Yeah, it can.
23
52000
2000
Şi răspunsul este: da, se poate face.
01:09
But it's not that straightforward.
24
54000
2000
Dar nu este aşa de simplu.
01:11
Biodiversity, the living fabric of this planet, is not a gas.
25
56000
3000
Biodiversitatea, materialul viu al acestei planete, nu este un gaz.
01:14
It exists in many layers,
26
59000
2000
Există în mai multe straturi,
01:16
ecosystems, species and genes across many scales --
27
61000
3000
ecosisteme, specii şi genuri de-a lungul mai multor nivele --
01:19
international, national, local, community --
28
64000
3000
internaţional, naţional, la nivel de comunitate --
01:22
and doing for nature
29
67000
2000
şi să faci pentru natură
01:24
what Lord Stern and his team did for nature is not that easy.
30
69000
3000
ceea ce a facut Lord Stern nu e aşa de uşor.
01:27
And yet, we began.
31
72000
2000
Şi totuşi am început.
01:29
We began the project with an interim report,
32
74000
2000
Am început proiectul cu un raport preliminar,
01:31
which quickly pulled together
33
76000
2000
care a adunat rapid
01:33
a lot of information that had been collected on the subject
34
78000
3000
multe informaţii despre acest subiect
01:36
by many, many researchers.
35
81000
2000
strânse de către mulţi, mulţi cercetători.
01:38
And amongst our compiled results
36
83000
2000
Şi printre rezultatele noastre coroborate
01:40
was the startling revelation
37
85000
2000
a fost şi revelaţia uimitoare
01:42
that, in fact, we were losing natural capital --
38
87000
3000
că, de fapt, pierdem capitalul natural --
01:45
the benefits that flow from nature to us.
39
90000
2000
beneficiile care curg din natură.
01:47
We were losing it at an extraordinary rate --
40
92000
2000
Le pierdem cu o rată extraordinară --
01:49
in fact, of the order of two to four trillion dollars-worth
41
94000
3000
de fapt, de ordinul a două până la patru trilioane
01:52
of natural capital.
42
97000
3000
ca valoare a capitalului natural.
01:55
This came out in 2008,
43
100000
2000
Asta a fost descoperit în 2008,
01:57
which was, of course, around the time that the banking crisis had shown
44
102000
2000
adică in perioada în care criza bancară ne arătase
01:59
that we had lost financial capital
45
104000
2000
că pierdusem capital financiar
02:01
of the order of two and a half trillion dollars.
46
106000
2000
de ordinul a două până la jumătate de trilion de dolari.
02:03
So this was comparable in size to that kind of loss.
47
108000
3000
Deci comparabilă ca valoare cu acest fel de pierdere.
02:06
We then have gone on since
48
111000
2000
Şi de atunci continuăm să
02:08
to present for [the] international community,
49
113000
3000
prezentăm comunităţii internaţionale,
02:11
for governments,
50
116000
2000
guvernelor
02:13
for local governments and for business
51
118000
2000
administraţiilor locale si mediilor de afaceri
02:15
and for people, for you and me,
52
120000
2000
şi oamenilor, celor ca dvs. şi ca mine,
02:17
a whole slew of reports, which were presented at the U.N. last year,
53
122000
3000
prezentăm un întreg set de rapoarte, şi la Naţiunile Unite anul trecut,
02:20
which address the economic invisibility of nature
54
125000
3000
rapoarte despre invizibilitatea economică a naturii
02:23
and describe what can be done to solve it.
55
128000
2000
şi descriem ce poate fi făcut pentru a rezolva această problemă.
02:25
What is this about?
56
130000
2000
Despre ce e vorba în aceste rapoarte?
02:27
A picture that you're familiar with --
57
132000
2000
O imagine cu care sunteţi obişnuiţi --
02:29
the Amazon rainforests.
58
134000
2000
pădurile tropicale amazoniene.
02:31
It's a massive store of carbon, it's an amazing store of biodiversity,
59
136000
3000
Un depozit enorm de carbon, un depozit extraordinar de biodiversitate,
02:34
but what people don't really know
60
139000
2000
dar ceea ce oamenii nu ştiu de fapt
02:36
is this also is a rain factory.
61
141000
2000
este că aceste păduri sunt o fabrică de ploaie.
02:38
Because the northeastern trade winds,
62
143000
2000
Deoarece alizeele nord-estice,
02:40
as they go over the Amazonas,
63
145000
2000
trecând deasupra pădurilor Amazonului,
02:42
effectively gather the water vapor.
64
147000
2000
adună efectiv vaporii de apă.
02:44
Something like 20 billion tons per day of water vapor
65
149000
3000
În jur de 20 miliarde de tone de vapori zilnic
02:47
is sucked up by the northeastern trade winds,
66
152000
3000
sunt adunaţi de către alizeele nord-estice,
02:50
and eventually precipitates in the form of rain
67
155000
3000
şi în final sunt precipitate sub formă de ploaie
02:53
across the La Plata Basin.
68
158000
2000
desupra bazinului La Plata.
02:55
This rainfall cycle, this rainfall factory,
69
160000
3000
Acest ciclu de precipitaţii, această fabrică de ploaie,
02:58
effectively feeds an agricultural economy
70
163000
2000
hrăneşte efectiv economia agricolă
03:00
of the order of 240 billion dollars-worth
71
165000
2000
de ordinul a 240 miliarde ca valoare
03:02
in Latin America.
72
167000
2000
a Americii Latine.
03:04
But the question arises: Okay, so how much
73
169000
3000
Dar întrebarea care se ridică este: OK, cam cât plătesc
03:07
do Uruguay, Paraguay, Argentina
74
172000
2000
Uruguay, Paraguay, Argentina
03:09
and indeed the state of Mato Grosso in Brazil
75
174000
3000
şi provincia Mato Grosso din Brazilia
03:12
pay for that vital input to that economy
76
177000
3000
pentru acest input vital în economia lor
03:15
to the state of Amazonas, which produces that rainfall?
77
180000
3000
cât plătesc Amazonului care produce acele precipitații?
03:18
And the answer is zilch,
78
183000
2000
Şi răspunsul este nimic,
03:20
exactly zero.
79
185000
2000
exact zero.
03:22
That's the economic invisibility of nature.
80
187000
2000
Aceasta este economia invizibilă a naturii.
03:24
That can't keep going on,
81
189000
2000
Asta nu poate continua,
03:26
because economic incentives and disincentives are very powerful.
82
191000
3000
deoarece stimulentele sau opusul lor sunt foarte puternice.
03:29
Economics has become the currency of policy.
83
194000
2000
Economia a devenit valuta politicii.
03:31
And unless we address
84
196000
2000
Şi dacă nu rezolvăm problema
03:33
this invisibility,
85
198000
2000
acestei invizibilităţi,
03:35
we are going to get the results that we are seeing,
86
200000
2000
vom avea rezultatele pe care deja le vedem,
03:37
which is a gradual degradation and loss
87
202000
3000
adică o degradare treptată şi o pierdere
03:40
of this valuable natural asset.
88
205000
2000
a acestui activ natural valoros.
03:42
It's not just about the Amazonas, or indeed about rainforests.
89
207000
3000
Şi nu e vorba doar de Amazon sau doar de pădurile tropicale.
03:45
No matter what level you look at,
90
210000
2000
Nu contează la ce nivel privim,
03:47
whether it's at the ecosystem level or at the species level or at the genetic level,
91
212000
3000
fie la nivelul ecosistemului sau la cel al speciilor sau la nivel genetic,
03:50
we see the same problem again and again.
92
215000
3000
observăm aceeaşi problemă mereu.
03:53
So rainfall cycle and water regulation by rainforests
93
218000
3000
Deci ciclul precipitaţiilor si reglarea circuitului de către pădurile tropicale
03:56
at an ecosystem level.
94
221000
2000
la nivel de ecosistem.
03:58
At the species level,
95
223000
2000
La nivelul speciilor,
04:00
it's been estimated that insect-based pollination,
96
225000
2000
a fost estimat ca polenizarea făcută de insecte,
04:02
bees pollinating fruit and so on,
97
227000
3000
albinele care polenizează fructele şi aşa mai departe,
04:05
is something like 190 billion dollars-worth.
98
230000
3000
valorează aproximativ 190 miliarde de dolari.
04:08
That's something like eight percent
99
233000
2000
Asta înseamnă cam opt la sută
04:10
of the total agricultural output globally.
100
235000
4000
din producţia agricolă globală.
04:14
It completely passes below the radar screen.
101
239000
2000
Trece complet neobservată.
04:16
But when did a bee actually ever give you an invoice?
102
241000
3000
Dar dacă albina ar emite o factură?
04:19
Or for that matter, if you look at the genetic level,
103
244000
3000
Sau de fapt, dacă privim la nivel genetic,
04:22
60 percent of medicines were prospected,
104
247000
3000
60 la sută din medicamente au fost descoperite,
04:25
were found first as molecules in a rainforest or a reef.
105
250000
3000
au fost identificate ca molecule într-o pădure tropicală sau într-un recif.
04:28
Once again, most of that doesn't get paid.
106
253000
2000
Din nou, multe dintre acestea nu sunt plătite.
04:30
And that brings me to another aspect of this,
107
255000
2000
Şi asta mă trimite la un alt aspect al acestei probleme,
04:32
which is, to whom should this get paid?
108
257000
3000
cui ar trebui să plătim?
04:35
That genetic material
109
260000
2000
Acel material genetic
04:37
probably belonged, if it could belong to anyone,
110
262000
2000
a aparţinut probabil, dacă ar putea aparţine cuiva,
04:39
to a local community of poor people
111
264000
2000
unei comunităţi de oameni săraci
04:41
who parted with the knowledge that helped the researchers to find the molecule,
112
266000
3000
care au împărţit cunoştinţele cu cercetătorii ce au descoperit molecula,
04:44
which then became the medicine.
113
269000
2000
ce a devenit mai apoi medicament.
04:46
They were the ones that didn't get paid.
114
271000
2000
Ei au fost cei care au rămas nerecompensaţi.
04:48
And if you look at the species level,
115
273000
3000
Şi dacă privim la nivel de specie,
04:51
you saw about fish.
116
276000
2000
aţi văzut problema peştilor.
04:53
Today, the depletion of ocean fisheries is so significant
117
278000
3000
Azi, secarea de peşte a oceanelor este atât de semnificativă
04:56
that effectively it is effecting the ability of the poor,
118
281000
4000
încât afectează efectiv posibilitățile celor săraci,
05:00
the artisanal fisher folk
119
285000
2000
a pescarului obişnuit
05:02
and those who fish for their own livelihoods,
120
287000
2000
şi a acelora care pescuiesc pentru a-şi asigura existenţa,
05:04
to feed their families.
121
289000
2000
pentru a-şi hrăni familiile.
05:06
Something like a billion people depend on fish,
122
291000
2000
În jur de un miliard de oameni depind de peşte,
05:08
the quantity of fish in the oceans.
123
293000
2000
de cantitatea de peşte din oceane.
05:10
A billion people depend on fish
124
295000
3000
Un miliard de oameni depind de peşte
05:13
for their main source for animal protein.
125
298000
2000
ca sursa principală de proteină animală.
05:15
And at this rate at which we are losing fish,
126
300000
2000
Şi la ritmul în care pierdem peştele,
05:17
it is a human problem of enormous dimensions,
127
302000
2000
este o problemă de dimensiuni enorme,
05:19
a health problem
128
304000
2000
o problemă de sănătate
05:21
of a kind we haven't seen before.
129
306000
3000
de o dimensiune nemaiîntâlnită până acum.
05:24
And finally, at the ecosystem level,
130
309000
2000
Şi în final, la nivel de ecosistem,
05:26
whether it's flood prevention or drought control provided by the forests,
131
311000
3000
fie că este vorba de prevenirea inundaţiilor sau de controlul secetei cu ajutorul pădurilor,
05:29
or whether it is the ability of poor farmers
132
314000
2000
sau de posibilitatea fermierilor săraci
05:31
to go out and gather leaf litter
133
316000
2000
de a aduna frunze
05:33
for their cattle and goats,
134
318000
2000
pentru vaci sau pentru capre,
05:35
or whether it's the ability of their wives
135
320000
2000
sau de faptul că soţiile lor
05:37
to go and collect fuel wood from the forest,
136
322000
2000
merg şi adună lemne pentru foc din pădure,
05:39
it is actually the poor
137
324000
2000
de fapt cei săraci
05:41
who depend most on these ecosystem services.
138
326000
2000
sunt cei mai dependenţi de serviciile acestui ecosistem.
05:43
We did estimates in our study
139
328000
2000
Am estimat în studiul nostru
05:45
that for countries like Brazil, India and Indonesia,
140
330000
3000
că pentru ţări ca Brazilia, India şi Indonezia,
05:48
even though ecosystem services --
141
333000
2000
chiar prin servicii ale ecosistemului --
05:50
these benefits that flow from nature to humanity for free --
142
335000
3000
acestea beneficiază gratis de acest flux care vine din natură --
05:53
they're not very big in percentage terms of GDP --
143
338000
2000
ca şi procente în PIB, nu foarte mare --
05:55
two, four, eight, 10, 15 percent --
144
340000
2000
doua, patru, opt, zece, cincisprezece procente
05:57
but in these countries, if we measure how much they're worth to the poor,
145
342000
3000
dar în aceste ţări, dacă măsurăm cam cât valorează pentru cei săraci,
06:00
the answers are more like
146
345000
2000
răspunsul ar fi mai degrabă
06:02
45 percent, 75 percent, 90 percent.
147
347000
3000
45, 75, 90 la sută.
06:05
That's the difference.
148
350000
2000
Asta e diferenţa.
06:07
Because these are important benefits for the poor.
149
352000
3000
Pentru că aceste beneficii sunt importante pentru cei săraci.
06:10
And you can't really have a proper model for development
150
355000
3000
Şi nu poţi avea un model de dezvoltare
06:13
if at the same time you're destroying or allowing
151
358000
3000
dacă în acelaşi timp distrugi sau permiţi
06:16
the degradation of the very asset, the most important asset,
152
361000
3000
degradarea aceluiaşi bun, bunul cel mai important,
06:19
which is your development asset,
153
364000
2000
cel care este activul de dezvoltare,
06:21
that is ecological infrastructure.
154
366000
2000
adică infrastructura ecologică.
06:23
How bad can things get?
155
368000
2000
Cât de rău se poate ajunge?
06:25
Well here a picture of something called the mean species abundance.
156
370000
3000
Ei bine, iată o imagine a ceva ceea ce numim abundenţa speciilor.
06:28
It's basically a measure
157
373000
2000
E de fapt o măsură
06:30
of how many tigers, toads, ticks or whatever on average
158
375000
2000
a cât de mulţi tigri, broaşte, insecte şi aşa mai departe,
06:32
of biomass of various species are around.
159
377000
3000
de biomasă din diferite specii există.
06:35
The green represents the percentage.
160
380000
2000
culoarea verde reprezintă procentajul.
06:37
If you start green, it's like 80 to 100 percent.
161
382000
3000
Dacă este verde, suntem de la 80 la 100 la sută.
06:40
If it's yellow, it's 40 to 60 percent.
162
385000
2000
Dacă este galben, avem între 40 şi 60 la sută.
06:42
And these are percentages versus the original state, so to speak,
163
387000
2000
Şi acestea sunt procentajele faţă de, să-i zicem, momentul zero,
06:44
the pre-industrial era, 1750.
164
389000
3000
era pre-industrială, 1750.
06:47
Now I'm going to show you
165
392000
2000
Acum vă voi arăta
06:49
how business as usual will affect this.
166
394000
2000
cum va afecta asta business-ul de zi cu zi.
06:51
And just watch the change in colors
167
396000
2000
Şi doar priviţi schimbarea în culori
06:53
in India, China, Europe,
168
398000
2000
în India, China, Europa,
06:55
sub-Saharan Africa
169
400000
2000
Africa sub-sahariană
06:57
as we move on and consume global biomass
170
402000
3000
cum ne dezvoltăm şi cum consumăm biomasă globală
07:00
at a rate which is actually not going to be able to sustain us.
171
405000
4000
într-un ritm care, de fapt, nu va fi suficient să ne susţină.
07:04
See that again.
172
409000
2000
Priviţi din nou.
07:06
The only places that remain green -- and that's not good news --
173
411000
2000
Singurele locuri ce rămân verzi -- şi asta nu e o veste bună --
07:08
is, in fact, places like the Gobi Desert,
174
413000
3000
sunt, de fapt, locuri ca deşertul Gobi,
07:11
like the tundra and like the Sahara.
175
416000
2000
sau tundra şi Sahara.
07:13
But that doesn't help because there were very few species
176
418000
2000
Dar asta nu ne ajută prea mult deoarece aici sunt foarte puţine specii
07:15
and volume of biomass there in the first place.
177
420000
2000
şi volumul de biomasă era redus din capul locului.
07:17
This is the challenge.
178
422000
2000
Aceasta este provocarea.
07:19
The reason this is happening
179
424000
3000
Motivul pentru care se întâmplă toate acestea
07:22
boils down, in my mind, to one basic problem,
180
427000
3000
se rezumă, după capul meu, la o problemă de bază,
07:25
which is our inability to perceive the difference
181
430000
2000
adică incapacitatea noastră de a vedea diferenţa
07:27
between public benefits
182
432000
2000
între beneficiile publice
07:29
and private profits.
183
434000
2000
şi profiturile private.
07:31
We tend to constantly ignore public wealth
184
436000
3000
Avem tendinţa să ignorăm în mod constant bunul public
07:34
simply because it is in the common wealth,
185
439000
2000
doar pentru că este avuţie comună,
07:36
it's common goods.
186
441000
2000
doar pentru că este un bun colectiv.
07:38
And here's an example from Thailand
187
443000
2000
Şi iată un exemplu din Thailanda
07:40
where we found that, because the value of a mangrove is not that much --
188
445000
4000
unde am descoperit că, datorită faptului că o mangrovă nu costă aşa mult --
07:44
it's about $600 over the life of nine years that this has been measured --
189
449000
4000
este aproape 600$ măsuraţi pe parcursul a celor nouă ani de viaţă --
07:48
compared to its value as a shrimp farm,
190
453000
2000
în comparaţie cu valoarea unei ferme de creveţi,
07:50
which is more like $9,600,
191
455000
2000
care este aproximativ 9.600$,
07:52
there has been a gradual trend to deplete the mangroves
192
457000
3000
s-a constatat o tendinţă treptată de a tăia pădurile de mangrove
07:55
and convert them to shrimp farms.
193
460000
2000
şi de a le transforma în ferme de creveţi.
07:57
But of course, if you look at exactly what those profits are,
194
462000
4000
Dar bineînţeles, dacă te uiţi din ce vine mai exact profitabilitatea,
08:01
almost 8,000 of those dollars
195
466000
2000
aproape 8.000 din acei dolari
08:03
are, in fact, subsidies.
196
468000
2000
sunt, de fapt, subvenţii.
08:05
So you compare the two sides of the coin
197
470000
3000
Deci comparăm cele două feţe ale monedei
08:08
and you find that it's more like 1,200 to 600.
198
473000
2000
şi realizăm că este mai degrabă un raport de genul 1.200 la 600.
08:10
That's not that hard.
199
475000
2000
Şi nu e aşa de greu.
08:12
But on the other hand, if you start measuring,
200
477000
2000
Dar pe de altă parte, dacă începi să măsori,
08:14
how much would it actually cost
201
479000
2000
cât de mult ar costa de fapt
08:16
to restore the land of the shrimp farm
202
481000
2000
reabilitarea terenului în urma unei ferme de creveţi
08:18
back to productive use?
203
483000
2000
pentru a îl face productiv din nou?
08:20
Once salt deposition and chemical deposition
204
485000
2000
Odată ce depunerile de sare şi de produşi chimici
08:22
has had its effects,
205
487000
2000
şi-au făcut efectul,
08:24
that answer is more like $12,000 of cost.
206
489000
3000
costul este aproape 12.000 de dolari.
08:27
And if you see the benefits of the mangrove
207
492000
2000
Şi dacă vezi beneficiile pădurilor de mangrove
08:29
in terms of the storm protection and cyclone protection that you get
208
494000
3000
sub forma protecţiei împotriva furtunilor şi a cicloanelor
08:32
and in terms of the fisheries, the fish nurseries,
209
497000
2000
şi în domeniul piscicol, pepinierele piscicole,
08:34
that provide fish for the poor,
210
499000
2000
care produc peşte pentru cei săraci,
08:36
that answer is more like $11,000.
211
501000
2000
răspunsul este mai degrabă 11.000$.
08:38
So now look at the different lens.
212
503000
2000
Deci priviţi acum din mai multe puncte de vedere.
08:40
If you look at the lens of public wealth
213
505000
2000
Privind prin ochii prosperităţii publice
08:42
as against the lens of private profits,
214
507000
2000
în pofida profiturilor private,
08:44
you get a completely different answer,
215
509000
2000
obţii un răspuns complet diferit,
08:46
which is clearly conservation makes more sense,
216
511000
3000
adică are mai mult sens să conservi,
08:49
and not destruction.
217
514000
2000
nu să distrugi.
08:51
So is this just a story from South Thailand?
218
516000
3000
Aşadar, vorbim doar de o poveste din sudul Thailandei?
08:54
Sorry, this is a global story.
219
519000
2000
Cu părere de rău, este o poveste la nivel global.
08:56
And here's what the same calculation looks like,
220
521000
2000
Şi iată cum arată acelaşi calcul,
08:58
which was done recently -- well I say recently, over the last 10 years --
221
523000
3000
făcut recent -- când zic asta, mă refer la ultimii 10 ani --
09:01
by a group called TRUCOST.
222
526000
2000
de către un grup numit TRUCOST.
09:03
And they calculated for the top 3,000 corporations,
223
528000
2000
Şi pentru corporaţiile din top 3000,
09:05
what are the externalities?
224
530000
2000
au calculat care le sunt externalităţile?
09:07
In other words, what are the costs of doing business as usual?
225
532000
2000
Cu alte cuvinte, care sunt costurile pentru a face afaceri în mod normal?
09:09
This is not illegal stuff, this is basically business as usual,
226
534000
3000
Nu este nimic ilegal, doar afacerile lor de zi cu zi,
09:12
which causes climate-changing emissions, which have an economic cost.
227
537000
3000
care cauzează emisii ce schimbă clima, care au costuri economice.
09:15
It causes pollutants being issued, which have an economic cost,
228
540000
3000
Cauzează producerea de poluanţi, ce au un cost economic,
09:18
health cost and so on.
229
543000
2000
costuri de sănătate şi aşa mai departe.
09:20
Use of freshwater.
230
545000
2000
Utilizarea apei potabile.
09:22
If you drill water to make coke near a village farm,
231
547000
2000
Dacă forezi după apă pentru a produce cocs lângă o fermă,
09:24
that's not illegal, but yes, it costs the community.
232
549000
2000
nu este ilegal, dar da, asta are un cost pentru comunitate.
09:26
Can we stop this, and how?
233
551000
2000
Avem posibilitatea să oprim asta, şi cum?
09:28
I think the first point to make is that we need to recognize natural capital.
234
553000
3000
Cred că primul lucru pe care trebuie să îl realizăm este că trebuie să recunoaştem capitalul natural.
09:31
Basically the stuff of life is natural capital,
235
556000
3000
De fapt, tot ce are viaţă este capital natural,
09:34
and we need to recognize and build that into our systems.
236
559000
3000
şi trebuie să îl recunoaştem şi să îl integrăm în sistemele noastre.
09:37
When we measure GDP
237
562000
2000
Atunci când măsurăm PIB-ul
09:39
as a measure of economic performance at the national level,
238
564000
2000
ca o măsură a performanţei economice la nivel naţional,
09:41
we don't include our biggest asset at the country level.
239
566000
3000
nu luăm în considerare cel mai mare activ la nivelul ţării.
09:44
When we measure corporate performances,
240
569000
2000
Când măsurăm performanţa companiilor,
09:46
we don't include our impacts on nature
241
571000
2000
nu luăm în considerare impactul nostru asupra naturii
09:48
and what our business costs society.
242
573000
2000
şi faptul că afacerea noastră are un cost pentru societate.
09:50
That has to stop.
243
575000
2000
Asta trebuie să înceteze.
09:52
In fact, this was what really inspired my interest in this phase.
244
577000
3000
De fapt, asta mi-a atras interesul pentru acest subiect.
09:55
I began a project way back called the Green Accounting Project.
245
580000
2000
Cu ceva timp în urmă am început un proiect numit Proiectul contabilităţii verzi.
09:57
That was in the early 2000s
246
582000
2000
Era prin 2000
09:59
when India was going gung-ho about GDP growth
247
584000
3000
când India era foarte entuziastă în ceea ce priveşte creşterea PIB
10:02
as the means forward --
248
587000
2000
cu trecerea timpului --
10:04
looking at China with its stellar growths of eight, nine, 10 percent
249
589000
2000
privind spre China care avea o creştere de 8, 9, 10 procente
10:06
and wondering, why can we do the same?
250
591000
2000
şi întrebându-se, noi de ce nu putem face la fel?
10:08
And a few friends of mine and I
251
593000
2000
Şi eu împreună cu câţiva prieteni
10:10
decided this doesn't make sense.
252
595000
2000
am decis că acest lucru nu are sens.
10:12
This is going to create more cost to society and more losses.
253
597000
3000
Asta va crea pentru societate mai multe costuri şi mai multe pierderi.
10:15
So we decided to do a massive set of calculations
254
600000
2000
Deci am decis să facem un set consistent de calcule
10:17
and started producing green accounts for India and its states.
255
602000
3000
şi am început să facem contabilitate verde pentru India şi provinciile ei.
10:20
That's how my interests began
256
605000
2000
Aşa s-a născut interesul meu
10:22
and went to the TEEB project.
257
607000
2000
şi am ajuns la proiectul TEEB.
10:24
Calculating this at the national level is one thing, and it has begun.
258
609000
3000
Să calculezi la nivel naţional este un lucru, şi acesta a început.
10:27
And the World Bank has acknowledged this
259
612000
2000
Şi Banca Mondială a realizat asta
10:29
and they've started a project called WAVES --
260
614000
2000
şi a demarat proiectul numit WAVES --
10:31
Wealth Accounting and Valuation of Ecosystem Services.
261
616000
2000
Contabilizarea şi Evaluarea Avuţiei Serviciilor Ecosistemului.
10:33
But calculating this at the next level,
262
618000
2000
Dar calculul acesteia la nivelul următor,
10:35
that means at the business sector level, is important.
263
620000
2000
adică la nivel de sector de activitate, este important.
10:37
And actually we've done this with the TEEB project.
264
622000
2000
Şi de fapt, asta a fost făcut în cadrul proiectului TEEB.
10:39
We've done this for a very difficult case,
265
624000
3000
Am făcut acest calcul pentru un caz foarte dificil,
10:42
which was for deforestation in China.
266
627000
2000
adică despăduririle din China.
10:44
This is important, because in China in 1997,
267
629000
3000
Este important, deoarece în China, în 1997,
10:47
the Yellow River actually went dry for nine months
268
632000
3000
fluviul Galben a secat timp de nouă luni
10:50
causing severe loss of agriculture output
269
635000
2000
cauzând pierderi semnificative în rezultatele agriculturii
10:52
and pain and loss to society.
270
637000
2000
şi suferinţă şi daune societăţii.
10:54
Just a year later the Yangtze flooded,
271
639000
2000
Doar un an mai târziu fluviul Yangtze a produs inundaţii,
10:56
causing something like 5,500 deaths.
272
641000
3000
provocând aproximativ 5.500 de decese.
10:59
So clearly there was a problem with deforestation.
273
644000
2000
Deci despăduririle au reprezentat clar o problemă.
11:01
It was associated largely with the construction industry.
274
646000
3000
Au fost asociate la scară mare cu industria de construcţii.
11:04
And the Chinese government responded sensibly
275
649000
2000
Iar guvernul chinez a răspuns cu discernământ
11:06
and placed a ban on felling.
276
651000
2000
interzicând tăierea pădurilor.
11:08
A retrospective on 40 years
277
653000
2000
O retrospectivă la 40 de ani
11:10
shows that if we had accounted for these costs --
278
655000
4000
arată că dacă am fi contabilizat acele costuri --
11:14
the cost of loss of topsoil,
279
659000
2000
costul pierderilor de teren vegetal,
11:16
the cost of loss of waterways,
280
661000
2000
costul pierderilor canalelor navigabile,
11:18
the lost productivity, the loss to local communities
281
663000
3000
pierderea productivităţii, pierderile pentru comunităţile locale
11:21
as a result of all these factors,
282
666000
2000
ca rezultat al tuturor acestor factori,
11:23
desertification and so on --
283
668000
2000
deşertificarea şi aşa mai departe --
11:25
those costs are almost twice as much
284
670000
2000
aceste costuri sunt aproximativ duble
11:27
as the market price of timber.
285
672000
2000
faţă de preţul cherestelei.
11:29
So in fact, the price of timber in the Beijing marketplace
286
674000
3000
Deci, în fapt, preţul cherestelei pe piaţa din Beijing
11:32
ought to have been three-times what it was
287
677000
2000
ar fi trebuit să fie de trei ori mai mare
11:34
had it reflected the true pain and the costs
288
679000
3000
dacă ar fi reflectat adevăratul efort şi costurile
11:37
to the society within China.
289
682000
2000
suportate de societatea chineză.
11:39
Of course, after the event one can be wise.
290
684000
3000
Desigur, după bătălie, mulţi viteji se arată.
11:42
The way to do this is to do it on a company basis,
291
687000
2000
Asta trebuie făcut la nivel de companie,
11:44
to take leadership forward,
292
689000
2000
trebuie luată iniţiativa,
11:46
and to do it for as many important sectors which have a cost,
293
691000
3000
şi realizată pentru cât se poate de multe sectoare de activitate care au astfel de costuri,
11:49
and to disclose these answers.
294
694000
2000
iar rezultatul trebuie prezentat.
11:51
Someone once asked me, "Who is better or worse,
295
696000
2000
Cândva cineva m-a întrebat, Care e mai bun dintre
11:53
is it Unilever or is it P&G
296
698000
2000
Unilever sau P&G
11:55
when it comes to their impact on rainforests in Indonesia?"
297
700000
3000
când vine vorba de impactul lor asupra pădurilor tropicale din Indonezia?
11:58
And I couldn't answer because neither of these companies,
298
703000
2000
Şi nu i-am putut răspunde pentru că niciuna dintre aceste companii,
12:00
good though they are and professional though they are,
299
705000
2000
deşi bune şi profesioniste,
12:02
do not calculate or disclose their externalities.
300
707000
3000
nu îşi calculează sau nu fac cunoscute externalităţile.
12:05
But if we look at companies like PUMA --
301
710000
2000
Dar dacă ne uităm la companii ca PUMA --
12:07
Jochen Zeitz, their CEO and chairman,
302
712000
2000
Jochen Zeitz, directorul general şi preşedintele consiliului de administraţie
12:09
once challenged me at a function,
303
714000
2000
m-a provocat la o reuniune,
12:11
saying that he's going to implement my project before I finish it.
304
716000
3000
spunându-mi că doreşte să-mi implementeze proiectul înainte de a-l finaliza.
12:14
Well I think we kind of did it at the same time, but he's done it.
305
719000
3000
De fapt cred că s-a întâmplat concomitent, dar a făcut-o.
12:17
He's basically worked the cost to PUMA.
306
722000
2000
Propriu-zis a calculat aceste costuri pentru PUMA.
12:19
PUMA has 2.7 billion dollars of turnover,
307
724000
2000
PUMA are o cifră de afaceri de 2.7 miliarde de dolari,
12:21
300 million dollars of profits,
308
726000
2000
profit brut de 300 milioane de dolari,
12:23
200 million dollars after tax,
309
728000
2000
profit după taxe de 200 milioane de dolari,
12:25
94 million dollars of externalities, cost to business.
310
730000
3000
şi externalităţi de 94 milioane de dolari, costurile pentru afacere.
12:28
Now that's not a happy situation for them,
311
733000
2000
Nu este o situaţie prea fericită pentru ei,
12:30
but they have the confidence and the courage
312
735000
2000
dar au avut convingerea şi curajul
12:32
to come forward and say, "Here's what we are measuring.
313
737000
3000
de a ieşi în faţă şi de a spune: Iată ce măsurăm noi.
12:35
We are measuring it because we know
314
740000
2000
Şi măsurăm asta pentru că ştim
12:37
that you cannot manage what you do not measure."
315
742000
2000
că nu poţi controla ceea ce nu măsori.
12:39
That's an example, I think, for us to look at
316
744000
2000
Cred că trebuie să luăm aminte la acest exemplu
12:41
and for us to draw comfort from.
317
746000
2000
şi să ne relaxăm.
12:43
If more companies did this,
318
748000
2000
Dacă ar face asta mai multe companii,
12:45
and if more sectors engaged this as sectors,
319
750000
2000
şi ar fi mai multe zone implicate,
12:47
you could have analysts, business analysts,
320
752000
2000
de am avea analişti, analişti de business,
12:49
and you could have people like us and consumers and NGOs
321
754000
3000
iar oameni ca noi şi consumatori și ONG-uri
12:52
actually look and compare the social performance of companies.
322
757000
3000
s-ar uita şi ar compara cu adevărat performanţa socială a companiilor.
12:55
Today we can't yet do that, but I think the path is laid out.
323
760000
3000
Astăzi nu putem încă face asta, dar cred că drumul este aşternut.
12:58
This can be done.
324
763000
2000
Lucrul acesta se poate face.
13:00
And I'm delighted that the Institute of Chartered Accountants in the U.K.
325
765000
2000
Şi sunt încântat că Institutul Contabililor Autorizaţi din Marea Britanie
13:02
has already set up a coalition to do this,
326
767000
2000
a pus deja la punct o coaliţie în acest sens,
13:04
an international coalition.
327
769000
2000
una internaţională.
13:06
The other favorite, if you like, solution for me
328
771000
3000
Cealaltă soluție favorită a mea
13:09
is the creation of green carbon markets.
329
774000
2000
ar fi crearea de pieţe de carbon verde.
13:11
And by the way, these are my favorites --
330
776000
2000
Şi apropo, astea sunt preferatele mele --
13:13
externalities calculation and green carbon markets.
331
778000
2000
valorizarea externalităţilor şi pieţele de carbon verde.
13:15
TEEB has more than a dozen separate groups of solutions
332
780000
4000
Proiectul TEEB a venit cu mai multe categorii de soluții
13:19
including protected area evaluation
333
784000
2000
incluzând evaluarea ariilor protejate
13:21
and payments for ecosystem services
334
786000
2000
şi plata serviciilor ecosistemului.
13:23
and eco-certification and you name it, but these are the favorites.
335
788000
3000
şi eco-certificarea şi altele, dar acestea sunt favoritele.
13:26
What's green carbon?
336
791000
2000
Ce este carbonul verde?
13:28
Today what we have is basically a brown carbon marketplace.
337
793000
2000
Ceea ce avem astăzi este de fapt piaţă de carbon brun.
13:30
It's about energy emissions.
338
795000
2000
Este vorba despre emisiile energetice.
13:32
The European Union ETS is the main marketplace.
339
797000
2000
Schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii Europene (EU Emission Trading Scheme - EU ETS) este principala piaţă.
13:34
It's not doing too well. We've over-issued.
340
799000
2000
Şi nu merge prea bine. Sunt supra emise.
13:36
A bit like inflation: you over-issue currency,
341
801000
2000
Aproape ca inflaţia: emisie monetară fără acoperire,
13:38
you get what you see, declining prices.
342
803000
3000
şi aduni ceea ce ai semănat, preţuri în scădere.
13:41
But that's all about energy and industry.
343
806000
3000
Dar să lăsăm energia şi industria.
13:44
But what we're missing is also some other emissions
344
809000
2000
Dar ignorăm de asemenea şi alte emisii
13:46
like black carbon, that is soot.
345
811000
2000
ca funinginea - carbonul negru.
13:48
What we're also missing is blue carbon,
346
813000
2000
La fel, omitem carbonul albastru,
13:50
which, by the way, is the largest store of carbon --
347
815000
2000
care, apropo, este cel mai mare depozit de carbon --
13:52
more than 55 percent.
348
817000
2000
mai mult de 55 la sută din total.
13:54
Thankfully, the flux, in other words, the flow of emissions
349
819000
2000
Slavă domnului, fluxul, cu alte cuvinte, curentul de emisii
13:56
from the ocean to the atmosphere and vice versa,
350
821000
2000
dinspre ocean către atmosferă şi invers,
13:58
is more or less balanced.
351
823000
2000
este mai mult sau mai puţin echilibrat.
14:00
In fact, what's being absorbed
352
825000
2000
De fapt ceea ce se absoarbe este
14:02
is something like 25 percent of our emissions,
353
827000
3000
aproape 25 la sută din emisiile noastre,
14:05
which then leads to acidification
354
830000
2000
care produce acidificarea
14:07
or lower alkalinity in oceans.
355
832000
2000
sau scăderea alcalinităţii oceanelor.
14:09
More of that in a minute.
356
834000
2000
Vorbim despre asta imediat.
14:11
And finally, there's deforestation,
357
836000
2000
Şi în final, despăduririle
14:13
and there's emission of methane
358
838000
2000
şi emisiile de metan
14:15
from agriculture.
359
840000
2000
din agricultură.
14:17
Green carbon,
360
842000
2000
Carbon verde,
14:19
which is the deforestation and agricultural emissions,
361
844000
2000
din despăduriri şi din emisiile agricole,
14:21
and blue carbon
362
846000
2000
şi carbonul albastru
14:23
together comprise 25 percent of our emissions.
363
848000
2000
reprezintă împreună 25 la sută din emisiile noastre.
14:25
We have the means already in our hands,
364
850000
2000
Avem deja la îndemână toate mijloacele,
14:27
through a structure, through a mechanism, called REDD Plus --
365
852000
2000
printr-o structură, printr-un mecanism, numit REDD Plus --
14:29
a scheme for the reduced emissions
366
854000
2000
un sistem pentru reducerea emisiilor
14:31
from deforestation and forest degradation.
367
856000
3000
din despăduriri și degradarea pădurilor.
14:34
And already Norway has contributed a billion dollars each
368
859000
3000
Şi deja Norvegia a contribuit cu câte un miliard de dolari atât
14:37
towards Indonesia and Brazil
369
862000
2000
pentru Indonezia cât şi pentru Brazilia
14:39
to implement this Red Plus scheme.
370
864000
2000
pentru a implementa programul Red Plus.
14:41
So we actually have some movement forward.
371
866000
2000
Așadar de fapt au fost făcuţi ceva paşi înainte.
14:43
But the thing is to do a lot more of that.
372
868000
2000
Dar trebuie făcut mult mai mult decât atât.
14:45
Will this solve the problem? Will economics solve everything?
373
870000
3000
Va rezolva asta problema? Va rezolva totul economia?
14:48
Well I'm afraid not.
374
873000
2000
Ei bine, mi-e teamă că nu.
14:50
There is an area that is the oceans, coral reefs.
375
875000
3000
Există o regiune, oceanul, reciful de corali.
14:53
As you can see,
376
878000
2000
Precum vedeţi,
14:55
they cut across the entire globe
377
880000
2000
traversează întregul glob
14:57
all the way from Micronesia
378
882000
2000
de la Micronezia
14:59
across Indonesia, Malaysia, India, Madagascar
379
884000
3000
prin Indonezia, Malaezia, India, Madagascar
15:02
and to the West of the Caribbean.
380
887000
2000
şi până în vestul Caraibelor.
15:04
These red dots, these red areas,
381
889000
2000
Aceste puncte roşii, aceste suprafeţe roşii
15:06
basically provide the food and livelihood
382
891000
2000
asigură propriu-zis hrana şi mijloacele de trai
15:08
for more than half a billion people.
383
893000
2000
pentru mai mult de jumătate de miliard de oameni.
15:10
So that's almost an eighth of society.
384
895000
3000
Deci aproape a opta parte din societate.
15:13
And the sad thing is that, as these coral reefs are lost --
385
898000
3000
Şi partea tristă este că aceste recife de corali sunt pierdute --
15:16
and scientists tell us
386
901000
2000
şi oamenii de ştiinţă ne spun
15:18
that any level of carbon dioxide in the atmosphere above 350 parts per million
387
903000
3000
că orice nivel de dioxid de carbon din atmosferă mai mare decât 350 părți la milion
15:21
is too dangerous for the survival of these reefs --
388
906000
3000
este prea periculos pentru supravieţuirea acestor recifuri --
15:24
we are not only risking the extinction
389
909000
2000
nu numai că riscăm să dispară
15:26
of the entire coral species, the warm water corals,
390
911000
2000
în totalitate speciile de corali, coralii de apă caldă,
15:28
we're not only risking a fourth of all fish species which are in the oceans,
391
913000
4000
nu numai că riscăm ca o pătrime din speciile de peşti din oceane să dispară
15:32
but we are risking the very lives and livelihoods
392
917000
2000
dar riscăm chiar vieţile şi mijloacele de trai a
15:34
of more than 500 million people
393
919000
3000
mai mult de 500 milioane de oameni
15:37
who live in the developing world in poor countries.
394
922000
3000
care trăiesc în ţări sărace din lumea în curs de dezvoltare.
15:40
So in selecting targets of 450 parts per million
395
925000
3000
Deci atunci când alegem targeturi de 450 părţi la un milion
15:43
and selecting two degrees at the climate negotiations,
396
928000
3000
şi două grade la negocierile climaterice,
15:46
what we have done is we've made an ethical choice.
397
931000
3000
am făcut de fapt o alegere etică.
15:49
We've actually kind of made an ethical choice in society
398
934000
3000
De fapt am făcut o alegere etică în societate
15:52
to not have coral reefs.
399
937000
2000
să nu avem recifuri de corali.
15:54
Well what I will say to you in parting
400
939000
2000
Ei bine, ceea ce vă voi spune în despărţire
15:56
is that we may have done that.
401
941000
2000
este că se poate să fi făcut asta.
15:58
Let's think about it and what it means,
402
943000
2000
Hai să ne gândim la asta şi la ceea ce înseamnă,
16:00
but please, let's not do more of that.
403
945000
2000
dar vă rog, haideţi să facem mai mult decât atât.
16:02
Because mother nature only has that much
404
947000
2000
Deoarece mama natură are
16:04
in ecological infrastructure and that much natural capital.
405
949000
3000
infrastructura ecologică și capitalul natural limitat.
16:07
I don't think we can afford too much of such ethical choices.
406
952000
3000
Nu cred că ne permitem prea multe astfel de alegeri etice.
16:10
Thank you.
407
955000
2000
Vă multumesc.
16:12
(Applause)
408
957000
12000
(Aplauze)
ABOUT THE SPEAKER
Pavan Sukhdev - Environmental economistA banker by training, Pavan Sukhdev runs the numbers on greening up -- showing that green economies are an effective engine for creating jobs and creating wealth.
Why you should listen
In 2008, Sukhdev took a sabbatical from Deutsche Bank, where he'd worked for fifteen years, to write up two massive and convincing reports on the green economy. For UNEP, his “Green Economy Report” synthesized years of research to show, with real numbers, that environmentally sound development is not a bar to growth but rather a new engine for growing wealth and creating employment in the face of persistent poverty. The groundbreaking TEEB (formally “The Economics of Ecosystems and Biodiversity”) report counts the global economic benefits of biodiversity. It encourages countries to develop and publish “Natural capital accounts” tracking the value of plants, animal, water and other “natural wealth” alongside traditional financial measures in the hope of changing how decisions are made. In his book, Corporation 2020, he envisions tomorrow’s corporations as agents of an inclusive, green economy. He is now the CEO of Gist Advisory, a sustainability consulting firm.
Pavan Sukhdev | Speaker | TED.com