TEDGlobal 2009
Tom Wujec: Learn to use the 13th-century astrolabe
Tom Wucej prezintă astrolabul secolului al 13-lea
Filmed:
Readability: 3.6
834,534 views
În loc să prezinte o tehnologie nouă, Tom Wujec se întoarce mai degrabă către unul dintre cele mai interesante dispozitive -- astrolabul. Având mii de utilizări, de la ora exactă până la cartarea cerului noaptea, această veche tehnologie ne aminteşte că vechiul poate fi la fel de strălucit ca noul.
Tom Wujec - Designer
Tom Wujec studies how we share and absorb information. He's an innovative practitioner of business visualization -- using design and technology to help groups solve problems and understand ideas. He is a Fellow at Autodesk. Full bio
Tom Wujec studies how we share and absorb information. He's an innovative practitioner of business visualization -- using design and technology to help groups solve problems and understand ideas. He is a Fellow at Autodesk. Full bio
Double-click the English transcript below to play the video.
00:15
As technology progresses,
0
0
3000
Pe măsură ce tehnologia evoluează,
00:18
and as it advances,
1
3000
2000
şi pe măsură ce avansează,
00:20
many of us assume that these advances
2
5000
2000
mulţi dintre noi presupunem că aceste progrese
00:22
make us more intelligent,
3
7000
2000
ne fac mai inteligenţi,
00:24
make us smarter and more connected to the world.
4
9000
2000
ne fac mai deştepţi şi mai conectaţi la mediu.
00:26
And what I'd like to argue
5
11000
2000
Şi ce vreau să argumentez
00:28
is that that's not necessarily the case,
6
13000
2000
este faptul că nu este neapărat aşa,
00:30
as progress is simply a word for change,
7
15000
3000
deoarece progresul e doar un cuvânt pentru schimbare,
00:33
and with change you gain something,
8
18000
2000
iar prin schimbare câştigi ceva,
00:35
but you also lose something.
9
20000
2000
dar şi pierzi ceva.
00:37
And to really illustrate this point, what I'd like to do
10
22000
2000
Şi pentru a demonstra acest punct de vedere, ce aş vrea să fac
00:39
is to show you how technology has dealt with
11
24000
3000
este să vă arăt cum a abordat tehnologia
00:42
a very simple, a very common, an everyday question.
12
27000
5000
o problemă actuală foarte simplă, foarte comună.
00:47
And that question is this.
13
32000
2000
Iar întrebarea este următoarea.
00:49
What time is it? What time is it?
14
34000
3000
Cât e ceasul? Cât e ceasul?
00:52
If you glance at your iPhone, it's so simple to tell the time.
15
37000
3000
Dacă aruncaţi o privire la iPhone, este atât de uşor să spuneţi cât este ceasul.
00:55
But, I'd like to ask you, how would you tell the time
16
40000
2000
Dar aş vrea să vă întreb, cum aţi spune cât este ceasul
00:57
if you didn't have an iPhone?
17
42000
2000
dacă nu aţi avea un iPhone?
00:59
How would you tell the time, say, 600 years ago?
18
44000
3000
Cum aţi spune câte este ceasul, să zicem, acum 600 de ani?
01:02
How would you do it?
19
47000
2000
Cum aţi face asta?
01:04
Well, the way you would do it is by using a device
20
49000
3000
Ei bine, aţi face asta folosind acest dispozitiv
01:07
that's called an astrolabe.
21
52000
4000
numit astrolab.
01:11
So, an astrolabe is relatively unknown in today's world.
22
56000
4000
Aşadar, un astrolab este relativ necunoscut lumii de azi.
01:15
But, at the time, in the 13th century,
23
60000
2000
Dar atunci, în secolul al 13-lea,
01:17
it was the gadget of the day.
24
62000
2000
era un mecanism uzual.
01:19
It was the world's first popular computer.
25
64000
4000
A fost primul calculator popular.
01:23
And it was a device that, in fact, is a model of the sky.
26
68000
4000
Şi era un dispozitiv care, de fapt, reprezenta un model al cerului.
01:27
So, the different parts of the astrolabe, in this particular type,
27
72000
2000
Astfel, diferitele părţi ale astrolabului, în acest caz,
01:29
the rete corresponds to the positions of the stars.
28
74000
3000
reţeaua corespunde diferitelor poziţii ale stelelor.
01:32
The plate corresponds to a coordinate system.
29
77000
3000
Placa corespunde unui sistem de coordonate.
01:35
And the mater has some scales and puts it all together.
30
80000
4000
Aceasta are nişte gradaţii şi pune totul cap la cap.
01:39
If you were an educated child,
31
84000
2000
Dacă ai fi un copil educat,
01:41
you would know how to not only use the astrolabe,
32
86000
2000
ai şti nu numai cum să foloseşti acest astrolab,
01:43
you would also know how to make an astrolabe.
33
88000
3000
ai şti şi cum să faci un astrolab.
01:46
And we know this because the first treatise on the astrolabe,
34
91000
3000
Şi ştim acest lucru deoarece primul tratat despre astrolab,
01:49
the first technical manual in the English language,
35
94000
2000
primul manual tehnic în engleză,
01:51
was written by Geoffrey Chaucer.
36
96000
2000
a fost scris de Geoffrey Chaucer.
01:53
Yes, that Geoffrey Chaucer, in 1391,
37
98000
3000
Da, acel Geoffrey Chaucer, în 1391,
01:56
to his little Lewis, his 11-year-old son.
38
101000
4000
pentru micuţul Lewis, fiul său de 11 ani.
02:00
And in this book, little Lewis would know the big idea.
39
105000
5000
Iar în această carte, micuţul Lewis ar înţelege ideea.
02:05
And the central idea that makes this computer work
40
110000
2000
Iar ideea principală care face acest calculator să funcţioneze
02:07
is this thing called stereographic projection.
41
112000
3000
este un lucru numit proiecţie stereografică.
02:10
And basically, the concept is,
42
115000
2000
În esenţă, conceptul este
02:12
how do you represent the three-dimensional image
43
117000
3000
cum să reprezinţi o imagine tri-dimensională
02:15
of the night sky that surrounds us
44
120000
2000
a cerului de noapte care ne înconjoară
02:17
onto a flat, portable, two-dimensional surface.
45
122000
3000
pe o suprafaţă plată, portabilă, bi-dimensională.
02:20
The idea is actually relatively simple.
46
125000
2000
Ideea este, de fapt, relativ simplă.
02:22
Imagine that that Earth is at the center of the universe,
47
127000
3000
Imaginaţi-vă că Pământul se află în centrul universului,
02:25
and surrounding it is the sky projected onto a sphere.
48
130000
3000
iar în jurul lui este cerul, proiectat pe o sferă.
02:28
Each point on the surface of the sphere
49
133000
3000
Fiecare punct de pe suprafaţa sferei
02:31
is mapped through the bottom pole,
50
136000
2000
este cartografiat prin polul de jos,
02:33
onto a flat surface, where it is then recorded.
51
138000
2000
pe o suprafaţă plată, unde este înregistrat.
02:35
So the North Star corresponds to the center of the device.
52
140000
4000
Astfel, Steaua Nordului corespunde centrului acestui dispozitiv.
02:39
The ecliptic, which is the path of the sun, moon, and planets
53
144000
3000
Elipsa, care reprezintă traiectoria soarelui, lunii şi planetelor
02:42
correspond to an offset circle.
54
147000
2000
corespunde unui cerc.
02:44
The bright stars correspond to little daggers on the rete.
55
149000
4000
Stelele strălucitoare corespund crucilor mici din reţea.
02:48
And the altitude corresponds to the plate system.
56
153000
3000
Iar înălţimea corespunde sistemului de pe placă.
02:51
Now, the real genius of the astrolabe is not just the projection.
57
156000
3000
Acum, adevăratul geniu al astrolabului nu se află doar în proiectare.
02:54
The real genius is that it brings together two coordinate systems
58
159000
4000
Geniul este că înglobează două sisteme de coordonate
02:58
so they fit perfectly.
59
163000
2000
astfel încât să se potrivească perfect.
03:00
There is the position of the sun, moon and planets on the movable rete.
60
165000
3000
Aceasta este poziţia soarelui, lunii şi planetelor în reţeaua mobilă.
03:03
And then there is their location on the sky
61
168000
2000
Iar apoi poziţia lor pe cer
03:05
as seen from a certain latitude on the back plate. Okay?
62
170000
5000
văzută de la o anumită înălţime pe spatele plăcii. Bine?
03:10
So how would you use this device?
63
175000
5000
Deci, cum se foloseşte acest dispozitiv?
03:15
Well, let me first back up for a moment.
64
180000
6000
Ei bine, daţi-mi voie să mă pregătesc puţin.
03:21
This is an astrolabe. Pretty impressive, isn't it?
65
186000
5000
Acesta este un astrolab. Destul de impresionant, nu?
03:26
And so, this astrolabe is on loan from us
66
191000
3000
Astfel, am împrumutat acest astrolab
03:29
from the Oxford School of -- Museum of History.
67
194000
3000
de la Şcoala Oxford de -- Muzeul de Istorie.
03:32
And you can see the different components.
68
197000
3000
Şi puteţi vedea diferitele componente.
03:35
This is the mater, the scales on the back.
69
200000
2000
Aceasta este materia, cu gradaţia în spate.
03:37
This is the rete. Okay. Do you see that?
70
202000
2000
Aceasta este reţeaua. Bine. Vedeţi?
03:39
That's the movable part of the sky.
71
204000
3000
Aceasta este partea de cer mobilă.
03:42
And in the back you can see
72
207000
2000
Iar în spate puteţi vedea
03:44
a spider web pattern.
73
209000
2000
un model de pânză de paianjen.
03:46
And that spider web pattern corresponds to the local coordinates in the sky.
74
211000
4000
Iar acea pânză de paianjen corespunde coordonatelor locale pe cer.
03:50
This is a rule device. And on the back
75
215000
2000
Aceasta e o riglă. Iar pe spate
03:52
are some other devices, measuring tools
76
217000
3000
sunt alte dispozitive, unelte de măsurare,
03:55
and scales, to be able to make some calculations. Okay?
77
220000
6000
şi gradaţii, care să ne ajute la calcule. Bine?
04:01
You know, I've always wanted one of these.
78
226000
2000
Ştiţi, întotdeauna mi-am dorit aşa ceva.
04:03
For my thesis I actually built one of these out of paper.
79
228000
5000
Pentru lucrarea mea de diplomă chiar am construit aşa ceva din hârtie.
04:08
And this one, this is a replica
80
233000
2000
Iar aceasta este o replică
04:10
from a 15th-century device.
81
235000
3000
a unui dispozitiv din secolul al 15-lea.
04:13
And it's worth probably about three MacBook Pros.
82
238000
3000
Şi probabil că valorează cât trei Macbook Pro.
04:16
But a real one would cost about as much as my house,
83
241000
3000
Dar unul adevărat ar costa cam cât casa mea,
04:19
and the house next to it, and actually every house on the block,
84
244000
3000
şi casa de alături, şi chiar cât orice casă din cartier,
04:22
on both sides of the street,
85
247000
2000
pe ambele părţi ale străzii,
04:24
maybe a school thrown in, and some -- you know, a church.
86
249000
2000
poate încă o şcoală şi, poate -- ştiţi, o biserică.
04:26
They are just incredibly expensive.
87
251000
2000
Sunt, pur şi simplu, incredibil de scumpe.
04:28
But let me show you how to work this device.
88
253000
2000
Dar permiteţi-mi să vă arăt cum funcţionează acest dispozitiv.
04:30
So let's go to step one.
89
255000
3000
Să trecem la pasul unu.
04:33
First thing that you do is you select a star
90
258000
2000
Primul lucru pe care îl faceţi este să alegeţi o stea
04:35
in the night sky, if you're telling time at night.
91
260000
3000
pe cerul nopţii, dacă vreţi să ştiţi cât e ceasul noaptea.
04:38
So, tonight, if it's clear you'll be able to see the summer triangle.
92
263000
3000
Astfel, deseară, dacă este senin, veţi putea vedea triunghiul verii.
04:41
And there is a bright star called Deneb. So let's select Deneb.
93
266000
3000
Şi există o stea strălucitoare numită Deneb. Să selectăm Deneb.
04:44
Second, is you measure the altitude of Deneb.
94
269000
3000
Apoi se măsoară înălţimea lui Deneb.
04:47
So, step two, I hold the device up,
95
272000
3000
Deci, pasul doi, ridic dispozitivul,
04:50
and then I sight its altitude there
96
275000
3000
iar apoi observ altitudinea ei acolo
04:53
so I can see it clearly now.
97
278000
2000
astfel încât să o văd clar acum.
04:55
And then I measure its altitude.
98
280000
3000
Apoi îi măsor altitudinea.
04:58
So, it's about 26 degrees. You can't see it from over there.
99
283000
3000
Deci, sunt aproximativ 26 de grade. Se poate vedea de aici.
05:01
Step three is identify the star on the front of the device.
100
286000
5000
Pasul trei este identificarea stelei pe faţa dispozitivului.
05:06
Deneb is there. I can tell.
101
291000
2000
Deneb este aici. Pot s-o văd.
05:08
Step four is I then move the rete,
102
293000
3000
Pasul patru este să mut apoi reţeaua,
05:11
move the sky, so the altitude of the star
103
296000
3000
să mut cerul, astfel încât altitudinea stelei
05:14
corresponds to the scale on the back.
104
299000
3000
să corespundă gradaţiei din spate.
05:17
Okay, so when that happens
105
302000
3000
Bine, când se întâmplă acest lucru
05:20
everything lines up.
106
305000
2000
totul se aliniază.
05:22
I have here a model of the sky
107
307000
2000
Am aici un model al cerului
05:24
that corresponds to the real sky. Okay?
108
309000
3000
care corespunde cerului real. Bine?
05:27
So, it is, in a sense,
109
312000
2000
Deci, este, într-un fel,
05:29
holding a model of the universe in my hands.
110
314000
3000
stăpânirea unui model al universului în mâinile mele.
05:32
And then finally, I take a rule,
111
317000
3000
Apoi, la final, iau o riglă
05:35
and move the rule to a date line
112
320000
2000
şi mut rigla la o dată
05:37
which then tells me the time here.
113
322000
3000
care îmi spune timpul aici.
05:40
Right. So, that's how the device is used.
114
325000
3000
Bun. Deci, aşa se foloseşte dispozitivul.
05:43
(Laughter)
115
328000
1000
(Râsete)
05:44
So, I know what you're thinking:
116
329000
2000
Ştiu, vă gândiţi
05:46
"That's a lot of work, isn't it? Isn't it a ton of work to be able to tell the time?"
117
331000
4000
"Asta înseamnă multă muncă, nu? Nu e multă muncă pentru a stabili ora?"
05:50
as you glance at your iPod to just check out the time.
118
335000
4000
în timp ce aruncaţi o privire pe iPod doar pentru a verifica ora.
05:54
But there is a difference between the two, because with your iPod
119
339000
2000
Dar este o diferenţă între cele două, deoarece cu iPod-ul
05:56
you can tell -- or your iPhone, you can tell exactly
120
341000
3000
puteţi spune -- sau iPhone-ul, puteţi spune exact
05:59
what the time is, with precision.
121
344000
2000
ce oră este, cu precizie.
06:01
The way little Lewis would tell the time
122
346000
2000
Modul în care micuţul Lewis ar spune ora
06:03
is by a picture of the sky.
123
348000
2000
este folosind o hartă a cerului.
06:05
He would know where things would fit in the sky.
124
350000
3000
Ar şti unde s-ar potrivi lucrurile pe cer.
06:08
He would not only know what time it was,
125
353000
3000
Nu ar şti numai cât este ceasul,
06:11
he would also know where the sun would rise,
126
356000
2000
ar şti şi de unde va răsări soarele,
06:13
and how it would move across the sky.
127
358000
3000
şi cum s-ar mişca pe cer.
06:16
He would know what time the sun would rise, and what time it would set.
128
361000
4000
Ar şti la ce oră răsare soarele şi la ce oră apune.
06:20
And he would know that for essentially every celestial object
129
365000
2000
Şi ar şti acest lucru practic pentru orice obiect celest
06:22
in the heavens.
130
367000
2000
din spaţiu.
06:24
So, in computer graphics
131
369000
2000
Astfel, în grafica computerizată,
06:26
and computer user interface design,
132
371000
3000
şi în proiectarea interfeţei utilizator computerizată,
06:29
there is a term called affordances.
133
374000
3000
există un termen numit permisivitate.
06:32
So, affordances are the qualities of an object
134
377000
3000
Astfel, permisivităţile sunt abilităţile unui obiect
06:35
that allow us to perform an action with it.
135
380000
3000
de a ne permite să interacţionăm cu el.
06:38
And what the astrolabe does is it allows us,
136
383000
2000
Iar ce face astrolabul este să ne lase,
06:40
it affords us, to connect to the night sky,
137
385000
3000
să ne permită, să ne conectăm la cerul nopţii,
06:43
to look up into the night sky and be much more --
138
388000
3000
să cercetăm cerul nopţii şi, mai mult --
06:46
to see the visible and the invisible together.
139
391000
3000
să vedem vizibilul şi, în acelaşi timp, invizibilul.
06:49
So, that's just one use. Incredible,
140
394000
4000
Deci, aceasta este numai o utilizare. Incredibil,
06:53
there is probably 350, 400 uses.
141
398000
3000
dar probabil există 350, 400 de utilizări.
06:56
In fact, there is a text, and that has over a thousand uses
142
401000
2000
De fapt, există o scriere, iar aceasta descrie peste o mie de utilizări
06:58
of this first computer.
143
403000
2000
ale acestui prim calculator.
07:00
On the back there is scales and measurements
144
405000
2000
În spate sunt gradaţii şi măsurători
07:02
for terrestrial navigation.
145
407000
2000
pentru navigare terestră.
07:04
You can survey with it. The city of Baghdad was surveyed with it.
146
409000
3000
Puteţi inspecta cu el. Oraşul Bagdad a fost inspectat cu el.
07:07
It can be used for calculating mathematical equations of all different types.
147
412000
4000
Poate fi folosit pentru calcularea ecuaţiilor matematice de orice fel.
07:11
And it would take a full university course to illustrate it.
148
416000
3000
Şi ar fi necesar un întreg curs universitar pentru a ilustra asta.
07:14
Astrolabes have an incredible history.
149
419000
2000
Astrolaburile au o istorie incredibilă.
07:16
They are over 2,000 years old.
150
421000
2000
Au peste 2.000 de ani.
07:18
The concept of stereographic projection
151
423000
3000
Conceptul proiectării stereografice
07:21
originated in 330 B.C.
152
426000
2000
a luat naştere în anul 330 î. Hr.
07:23
And the astrolabes come in many different
153
428000
2000
Iar astrolaburile se găsesc în multe
07:25
sizes and shapes and forms.
154
430000
2000
modele şi dimensiuni şi forme.
07:27
There is portable ones. There is large display ones.
155
432000
3000
Există unele portabile. Există unele mari.
07:30
And I think what is common to all astrolabes
156
435000
2000
Şi cred că ceea ce este comun tuturor astrolaburilor
07:32
is that they are beautiful works of art.
157
437000
2000
este că sunt opere de artă minunate.
07:34
There is a quality of craftsmanship and precision
158
439000
3000
Există o calitate a măiestriei şi preciziei
07:37
that is just astonishing and remarkable.
159
442000
3000
care este pur şi simplu uimitoare şi remarcabilă.
07:40
Astrolabes, like every technology, do evolve over time.
160
445000
3000
Astrolaburile, ca orice tehnologie, evoluează de-a lungul timpului.
07:43
So, the earliest retes, for example, were very simple and primitive.
161
448000
4000
Astfel, cele mai vechi reţele, de exemplu, erau foarte simple şi primitive.
07:47
And advancing retes became cultural emblems.
162
452000
2000
Iar reţelele avansate devin embleme culturale.
07:49
This is one from Oxford.
163
454000
3000
Acesta este din Oxford.
07:52
And I find this one really extraordinary because the rete pattern
164
457000
2000
Şi mi se pare cu adevărat extraordinar deoarece şablonul reţelei
07:54
is completely symmetrical,
165
459000
2000
este complet simetric,
07:56
and it accurately maps a completely asymmetrical, or random sky.
166
461000
4000
şi cartografiază cu precizie un cer complet asimetric sau aleator.
08:00
How cool is that? This is just amazing.
167
465000
2000
Cât de tare e asta? Este pur şi simplu extraordinar.
08:02
So, would little Lewis have an astrolabe?
168
467000
3000
Deci, avea micuţul Lewis un astrolab?
08:05
Probably not one made of brass. He would have one made out of wood,
169
470000
3000
Probabil că nu unul de alamă. Avea unul din lemn,
08:08
or paper. And the vast majority of this first computer
170
473000
3000
sau hârtie. Iar majoritatea acestor prime calculatoare
08:11
was a portable device
171
476000
2000
erau dispozitive portabile
08:13
that you could keep in the back of your pocket.
172
478000
3000
care puteau fi ţinute în buzunar.
08:16
So, what does the astrolabe inspire?
173
481000
3000
Deci, ce inspiră acest astrolab?
08:19
Well, I think the first thing is that
174
484000
2000
Ei bine, cred că primul lucru
08:21
it reminds us just how resourceful people were,
175
486000
4000
de care ne aminteşte este cât de descurcăreţi erau oamenii,
08:25
our forebears were, years and years ago.
176
490000
2000
strămoşii noştri, cu ani şi ani în urmă.
08:27
It's just an incredible device.
177
492000
3000
Este un dispozitiv incredibil.
08:30
Every technology advances.
178
495000
2000
Toate tehnologiile avansează.
08:32
Every technology is transformed and moved by others.
179
497000
3000
Fiecare tehnologie este transformată şi influenţată de alţii.
08:35
And what we gain with a new technology, of course,
180
500000
2000
Iar ceea ce câştigăm cu o tehnologie nouă, bineînţeles,
08:37
is precision and accuracy.
181
502000
2000
este precizia şi acurateţea.
08:39
But what we lose, I think, is
182
504000
2000
Dar ceea ce pierdem, cred, este
08:41
an accurate -- a felt sense
183
506000
3000
exactitatea -- un simţ
08:44
of the sky, a sense of context.
184
509000
3000
al cerului, un simţ al contextului.
08:47
Knowing the sky, knowing your relationship with the sky,
185
512000
4000
Cunoaşterea cerului, cunoaşterea relaţiei cu cerul,
08:51
is the center of the real answer
186
516000
4000
este centrul adevăratului răspuns
08:55
to knowing what time it is.
187
520000
2000
pentru a şti cât este ceasul.
08:57
So, it's -- I think astrolabes are just remarkable devices.
188
522000
4000
Deci, este -- cred că astrolaburile sunt dispozitive deosebite.
09:01
And so, what can you learn from these devices?
189
526000
3000
Şi astfel, ce putem învăţa de la aceste dispozitive?
09:04
Well, primarily that there is a subtle knowledge
190
529000
3000
Ei bine, în primul rând că există cunoaştere
09:07
that we can connect with the world.
191
532000
2000
pentru a ne conecta cu lumea.
09:09
And astrolabes return us to this subtle sense
192
534000
3000
Iar astrolaburile ne întorc la rostul subtil
09:12
of how things all fit together,
193
537000
3000
despre cum toate lucrurile se potrivesc
09:15
and also how we connect to the world.
194
540000
2000
şi, de asemenea, cum ne conectăm cu lumea.
09:17
Thanks very much.
195
542000
2000
Vă mulţumesc foarte mult.
09:19
(Applause)
196
544000
2000
(Aplauze)
ABOUT THE SPEAKER
Tom Wujec - DesignerTom Wujec studies how we share and absorb information. He's an innovative practitioner of business visualization -- using design and technology to help groups solve problems and understand ideas. He is a Fellow at Autodesk.
Why you should listen
Tom Wujec is a Fellow at Autodesk, the makers of design software for engineers, filmmakers, designers. At Autodesk, he has worked on software including SketchBook Pro, PortfolioWall and Maya (which won an Academy Award for its contribution to the film industry). As a Fellow, he helps companies work in the emerging field of business visualization, the art of using images, sketches and infographics to help teams solve complex problems as a group.
He's the author of several books, including Five-Star Mind: Games and Puzzles to Stimulate Your Creativity and Imagination.
Tom Wujec | Speaker | TED.com