ABOUT THE SPEAKER
Richard Weller - Dermatologist
Dermatologist Richard Weller wants to know: Why are Scots so sick?

Why you should listen

Edinburgh-native Richard Weller was studying medicine in Australia when something suddenly struck him as odd: Why are the Scots so sick? Australians suffer from heart disease at one-third the rate that Britons do, with lower death rates from heart attacks and heart failure, and fewer strokes overall. When Weller looked into it, this wasn't unique to Australia and England: In fact, there are wide gaps in mortality even within the UK, a gradient which maps roughly ... geographically? A five-degree change in latitude -- between London and Edinburg, for example -- shows a nearly 20 percent higher rate of mortality. Weller and his team have been working ever since to crack this mysterious gap, and most recently their research shows it may be related to exposure to sunlight. Nitric oxide (NO), a chemical transmitter produced by the skin and stored in great reserves, is released by exposure to UV rays, and this in turn is very important to cardiovascular health.

Weller is a senior lecturer in Dermatology at the University of Edinburgh. His two areas of study are the role of NO in human skin physiology and the role of skin barrier function deficiencies in atopic disease.

More profile about the speaker
Richard Weller | Speaker | TED.com
TEDxGlasgow

Richard Weller: Could the sun be good for your heart?

Richard Weller: Ar putea soarele să fie bun pentru inima ta?

Filmed:
1,175,703 views

Corpul uman produce vitamina D prin expunerea la soare, dar dermatologul Richard Weller consideră că razele soarelui oferă şi alte beneficii surprinzătoare. Cercetările efectuate de el şi echipa sa arată că oxidul nitric, un transmiţător chimic depozitat în cantităţi imense în piele, poate fi influenţat de razele UV pentru a activa în beneficiul tensiunii arteriale şi sistemului cardiovascular. Ce înseamnă asta? Ei bine, s-ar putea să explice de ce scoţienii sunt mai bolnăvicioşi decât australienii...
- Dermatologist
Dermatologist Richard Weller wants to know: Why are Scots so sick? Full bio

Double-click the English transcript below to play the video.

00:16
So, before I becamea devenit a dermatologistdermatolog,
0
380
2407
Înainte să devin dermatolog,
00:18
I starteda început in generalgeneral medicinemedicament,
1
2787
2552
am practicat medicina generală,
00:21
as mostcel mai dermatologistsDermatologii do in BritainMarea Britanie.
2
5339
2216
ca majoritatea dermatologilor din Marea Britanie.
00:23
At the endSfârşit of that time, I wenta mers off to AustraliaAustralia,
3
7555
2048
La finele acelei etape am plecat în Australia,
00:25
about 20 yearsani agoîn urmă.
4
9603
1896
acum vreo 20 de ani.
00:27
What you learnînvăța when you go to AustraliaAustralia
5
11499
2121
Ceea ce înveţi ajungând acolo
00:29
is the AustraliansAustralienii are very competitivecompetitiv.
6
13620
2726
e că australienii sunt foarte competitivi
00:32
And they are not magnanimousmărinimos in victoryVictoria.
7
16346
2057
şi nu sunt generoşi, învingători fiind
00:34
And that happeneds-a întâmplat a lot:
8
18403
2064
şi asta se întâmplă foarte des:
00:36
"You pommiespommies, you can't playa juca cricketcrichet, rugbyrugbi."
9
20467
2432
„„Voi, englezii, habar n-aveţi să jucaţi crichet sau rugbi.””
00:38
I could acceptAccept that.
10
22899
2118
Puteam să accept asta.
00:40
But movingin miscare into work --
11
25017
2330
Dar, trecând la treabă,
00:43
and we have eachfiecare weeksăptămână what's calleddenumit a journaljurnal clubclub,
12
27347
2538
aveam întâlniri săptămânale,
00:45
when you'dte-ai sitsta down with the other doctorsmedici
13
29885
2458
la care, împreună cu ceilalţi doctori,
00:48
and you'dte-ai studystudiu a scientificștiințific paperhârtie
14
32343
2120
studiam o lucrare ştiinţifică,
00:50
in relationrelaţia to medicinemedicament.
15
34463
1841
legată de medicină.
00:52
And after weeksăptămână one, it was about cardiovascularcardiovascular mortalitymortalitate,
16
36304
2749
După prima săptămână, s-a vorbit despre mortalitatea din cauze cardiovasculare,
00:54
a dryuscat subjectsubiect -- how manymulți people diea muri of heartinimă diseaseboală,
17
39053
3680
un subiect plictisitor - câţi oameni mor în urma bolilor de inimă,
00:58
what the ratestarife are.
18
42733
1384
care e procentul.
01:00
And they were competitivecompetitiv about this:
19
44117
1976
Erau competitivi şi în legătură cu asta:
01:01
"You pommiespommies, your ratestarife of heartinimă diseaseboală are shockingşocant."
20
46093
3096
„„La voi, englezii, rata bolilor de inimă e şocantă.””
01:05
And of coursecurs, they were right.
21
49189
1896
Şi, bineînţeles, aveau dreptate.
01:06
AustraliansAustralienii have about a thirdal treilea lessMai puțin heartinimă diseaseboală than we do --
22
51085
3981
Australienii au o cu o treime mai puține bolil de inimă:
01:10
lessMai puțin deathsdecese from heartinimă attacksatacurile, heartinimă failureeșec, lessMai puțin strokesaccidente vasculare cerebrale --
23
55066
3791
mai puţine decese cauzate de atacuri de cord, insuficiente cardiace sau atacuri cerebrale.
01:14
they're generallyîn general a healthiermai sanatos bunchbuchet.
24
58857
2060
Sunt mult mai sănătoşi
01:16
And of coursecurs they said this was because of
25
60917
1691
şi, bineînţeles, spun că asta se datorează
01:18
theiral lor fine moralmorală standingpermanent, theiral lor exerciseexercițiu,
26
62608
2064
eticii şi exerciţiului,
01:20
because they're AustraliansAustralienii and we're weedyslăbănog pommiespommies, and so on.
27
64672
4068
faptului că ei sunt australieni, iar noi suntem nişte amărâţi de englezi.
01:24
But it's not just AustraliaAustralia that has better healthsănătate than BritainMarea Britanie.
28
68740
5031
Dar nu numai australienii sunt mai sănătoşi decât britanicii.
01:29
WithinÎn cadrul BritainMarea Britanie, there is a gradientgradientul of healthsănătate --
29
73771
3528
În Marea Britanie există un indicator de sănătate
01:33
and this is what's calleddenumit standardizedstandardizate mortalitymortalitate,
30
77299
1936
numit mortalitate standardizată,
01:35
basicallype scurt your chancesșansele of dyingmoarte.
31
79235
2088
şansele de deces ale fiecăruia.
01:37
This is looking at datadate from the paperhârtie about 20 yearsani agoîn urmă,
32
81323
3344
Astea sunt date de acum 20 de ani,
01:40
but it's trueAdevărat todayastăzi.
33
84667
1475
dar sunt valabile şi azi.
01:42
ComparingCompararea your ratestarife of dyingmoarte 50 degreesgrade northNord --
34
86142
3090
Comparând rata decesului de la 50 de grade latitudine nordică -
01:45
that's the SouthSud, that's LondonLondra and placeslocuri --
35
89232
2267
aici e sudul, Londra şi împrejurimile -
01:47
by latitudeLatitudine, and 55 degreesgrade --
36
91499
3352
la 55 de grade -
01:50
the badrău newsștiri is that's here, GlasgowGlasgow.
37
94851
2384
vestea proastă e că asta e aici, în Glasgow.
01:53
I'm from EdinburghEdinburgh. WorseMai rău newsștiri, that's even EdinburghEdinburgh.
38
97235
2848
Sunt din Edinburgh, unde veştile sunt şi mai proaste.
01:55
(LaughterRâs)
39
100083
4124
(Râsete)
02:00
So what accountsconturi for this horribleoribil spacespaţiu here
40
104207
3306
Dar ce înseamnă acest spaţiu teribil
02:03
betweenîntre us up here in southernsudic ScotlandScoţia
41
107513
2204
între noi, aici în sudul Scoţiei,
02:05
and the SouthSud?
42
109717
1010
şi cei din Sud ?
02:06
Now, we know about smokingfumat,
43
110727
1418
Ştim despre fumat,
02:08
deep-friedprăjit în ulei MarsMarte barsbaruri, chipschipsuri -- the GlasgowGlasgow dietcura de slabire.
44
112145
2702
dulciuri şi chipsuri, dieta celor din Glasgow;
02:10
All of these things.
45
114847
1328
ştim toate astea,
02:12
But this graphgrafic is after takingluare into accountcont
46
116175
2792
dar acest grafic ia deja în considerare
02:14
all of these knowncunoscut riskrisc factorsfactori.
47
118967
2064
aceşti factori de risc;
02:16
This is after accountingcontabilitate for smokingfumat, socialsocial classclasă, dietcura de slabire,
48
121031
3769
include fumatul, clasele sociale, dieta,
02:20
all those other knowncunoscut riskrisc factorsfactori.
49
124800
1743
şi toţi ceilalţi factori.
02:22
We are left with this missingdispărut spacespaţiu
50
126543
2224
Rămâne însă această diferenţă
02:24
of increaseda crescut deathsdecese the furthermai departe northNord you go.
51
128767
3860
de creştere a mortalităţii, cu cât te apropii mai mult de nord.
02:28
Now, sunlightlumina soarelui, of coursecurs, comesvine into this.
52
132627
2637
Soarele are şi el partea lui de contribuţie,
02:31
And vitaminvitamină D has had a great dealafacere of presspresa,
53
135264
2320
iar vitamina D a fost tratată mult în presă
02:33
and a lot of people get concernedîngrijorat about it.
54
137584
2002
şi mulţi oameni o studiază.
02:35
And we need vitaminvitamină D. It's now a requirementcerinţă that childrencopii have a certainanumit amountCantitate.
55
139586
3992
Avem nevoie de vitamina D. Copiii trebuie să aibă o anumită cantitate.
02:39
My grandmotherbunică grewcrescut up in GlasgowGlasgow,
56
143578
2232
Bunica mea a crescut în Glasgow,
02:41
back in the 1920s and '30s when ricketsrahitism was a realreal problemproblemă
57
145810
3586
în 1920-1930, când rahitismul era o adevărată problemă
02:45
and codcod liverficat oilulei was broughtadus in.
58
149396
2198
şi a apărut uleiul din ficat de cod.
02:47
And that really preventedprevenite the ricketsrahitism that used to be commoncomun in this cityoraș.
59
151594
3944
Acesta prevenea rahitismul, destul de răspândit în acest oraş.
02:51
And I as a childcopil was fedhrănit codcod liverficat oilulei by my grandmotherbunică.
60
155538
3920
Copil fiind, bunica îmi dădea ulei din ficat de cod.
02:55
I distinctlydistinct -- nobodynimeni forgetsUită codcod liverficat oilulei.
61
159458
3024
Nimeni nu uită uleiul din ficat de cod.
02:58
But an associationasociere: The highersuperior people'soamenii lui bloodsânge levelsniveluri of vitaminvitamină D are,
62
162482
4782
Ca idee: cu cât oamenii au mai multă vitamina D în sânge,
03:03
the lessMai puțin heartinimă diseaseboală they have, the lessMai puțin cancercancer.
63
167264
3327
cu atât au mai puţine şanse de boli de inimă şi cancer.
03:06
There seemspare to be a lot of datadate suggestingsugerând that vitaminvitamină D is very good for you.
64
170591
3842
Multe date sugerează că vitamina D e extrem de benefică,
03:10
And it is, to preventîmpiedica ricketsrahitism and so on.
65
174433
2294
şi chiar e, pentru prevenirea rahitismului şi nu numai.
03:12
But if you give people vitaminvitamină D supplementsSuplimente,
66
176727
2720
Dar suplimentele de vitamina D oferite oamenilor,
03:15
you don't changeSchimbare that highînalt raterată of heartinimă diseaseboală.
67
179447
3432
nu diminuează rata ridicată a bolilor de inimă,
03:18
And the evidenceevidență for it preventingprevenirea cancerscancere is not yetinca great.
68
182879
3728
iar dovezile cum că previne cancerul nu sunt încă solide.
03:22
So what I'm going to suggestsugera is that vitaminvitamină D is not the only storypoveste in townoraș.
69
186607
4857
Ce vreau să spun e că vitamina D nu e singura soluţie pe piaţă,
03:27
It's not the only reasonmotiv preventingprevenirea heartinimă diseaseboală.
70
191464
3311
nu e singura care previne bolile de inimă.
03:30
HighMare vitaminvitamină D levelsniveluri, I think, are a markermarker for sunlightlumina soarelui exposureexpunerea,
71
194775
4369
Nivelul mare de vitamina D se datorează expunerii la soare,
03:35
and sunlightlumina soarelui exposureexpunerea, in methodsmetode I'm going to showspectacol,
72
199144
3215
care, o să vedeţi,
03:38
is good for heartinimă diseaseboală.
73
202359
2439
e benefică pentru bolile de inimă.
03:40
AnywayOricum, I camea venit back from AustraliaAustralia,
74
204798
1961
M-am întors din Australia,
03:42
and despitein ciuda the obviousevident risksriscuri to my healthsănătate, I movedmutat to AberdeenAberdeen.
75
206759
3496
şi, în ciuda riscurilor de sănătate, m-am mutat în Aberdeen.
03:46
(LaughterRâs)
76
210255
2552
(Râsete)
03:48
Now, in AberdeenAberdeen, I starteda început my dermatologyDermatologie trainingpregătire.
77
212807
3151
Aici am început pregătirea în dermatologie,
03:51
But I alsode asemenea becamea devenit interestedinteresat in researchcercetare,
78
215958
1945
dar am devenit interesat şi de cercetare,
03:53
and in particularspecial I becamea devenit interestedinteresat in this substancesubstanţă, nitricazotic oxideoxid.
79
217903
3175
în particular de o substanţă numită oxid nitric.
03:56
Now these threeTrei guys up here,
80
221078
1376
Tipii ăştia trei,
03:58
FurchgottFurchgott, IgnarroIgnarro and MuradMurad,
81
222454
1570
Furchgott, Ignarro şi Murad,
03:59
woncastigat the NobelNobel PrizePremiul for medicinemedicament back in 1998.
82
224024
3262
au câştigat premiul Nobel pentru medicină în 1998,
04:03
And they were the first people to describedescrie
83
227286
2143
fiind primii care au descris
04:05
this newnou chemicalchimic transmittertransmiţător, nitricazotic oxideoxid.
84
229429
3345
acest transmiţător chimic, oxidul nitric.
04:08
What nitricazotic oxideoxid does is it dilatesdilata bloodsânge vesselsnave,
85
232774
3025
Acesta dilată vasele de sânge,
04:11
so it lowersscade your bloodsânge pressurepresiune.
86
235799
1871
reducând tensiunea arterială.
04:13
It alsode asemenea dilatesdilata the coronarycoronariană arteriesartere, so it stopsopriri anginaangină pectorală.
87
237670
4167
Dilată şi arterele coronare, oprind astfel angina.
04:17
And what was remarkableremarcabil about it
88
241837
1386
Remarcabil e că,
04:19
was in the pasttrecut when we think of chemicalchimic messengersmesageri withinîn the bodycorp,
89
243223
4071
în trecut, considerând mesagerii chimici din corpul uman,
04:23
we thought of complicatedcomplicat things like estrogenestrogen and insulininsulină,
90
247294
3170
ajungeam la lucruri complicate ca estrogenul şi insulina
04:26
or nervenerv transmissiontransmisie.
91
250464
1470
sau transmiterea neuronală.
04:27
Very complexcomplex processesprocese with very complexcomplex chemicalschimicale
92
251934
3295
Procese complexe, implicând substanțe complexe
04:31
that fitpotrivi into very complexcomplex receptorsreceptorii.
93
255229
2288
în nişte receptori extrem de complecşi.
04:33
And here'saici e this incrediblyincredibil simplesimplu moleculemoleculă,
94
257517
2361
Dar această moleculă e simplă,
04:35
a nitrogenazot and an oxygenoxigen that are stuckblocat togetherîmpreună,
95
259878
3338
o combinaţie de nitrogen şi oxigen,
04:39
and yetinca these are hugelyenorm importantimportant for [unclearneclar] our lowscăzut bloodsânge pressurepresiune,
96
263216
4630
şi totuşi atât de importantă pentru tensiunea arterială,
04:43
for neurotransmissionneurotransmisia, for manymulți, manymulți things,
97
267846
2606
pentru neurotransmițători și multe altele,
04:46
but particularlyîn special cardiovascularcardiovascular healthsănătate.
98
270452
3402
dar mai ales pentru sistemul cardiovascular.
04:49
And I starteda început doing researchcercetare, and we foundgăsite, very excitinglyexcitingly,
99
273854
3302
Am început cercetările şi am aflat, foarte încântaţi,
04:53
that the skinpiele producesproduce nitricazotic oxideoxid.
100
277156
2610
că pielea produce oxid nitric.
04:55
So it's not just in the cardiovascularcardiovascular systemsistem it arisesapare.
101
279766
2897
Aşadar, nu apare doar în sistemul cardiovascular,
04:58
It arisesapare in the skinpiele.
102
282663
1867
ci şi în piele.
05:00
Well, havingavând foundgăsite that and publishedpublicat that,
103
284530
1866
Aflând şi publicând asta,
05:02
I thought, well, what's it doing?
104
286396
2056
mă gândeam: „„Bun, dar la ce ajută ?
05:04
How do you have lowscăzut bloodsânge pressurepresiune in your skinpiele?
105
288452
1480
Ce legătură are hipotensiunea cu pielea ?
05:05
It's not the heartinimă. What do you do?
106
289932
2091
Că doar nu e inima. Ce să fie ?””
05:07
So I wenta mers off to the StatesStatele, as manymulți people do if they're going to do researchcercetare,
107
292023
4071
M-am dus în Statele Unite, cum fac majoritatea celor care vor să facă cercetare
05:11
and I spenta petrecut a fewpuțini yearsani in PittsburghPittsburgh. This is PittsburghPittsburgh.
108
296094
3737
şi am petrecut câţiva ani în Pittsburgh,
05:15
And I was interestedinteresat in these really complexcomplex systemssisteme.
109
299831
2613
studiind aceste sisteme complexe.
05:18
We thought that maybe nitricazotic oxideoxid affectedafectat cellcelulă deathmoarte,
110
302444
4041
Ne-am gândit că, poate, oxidul nitric influenţează moartea celulelor
05:22
and how cellscelulele survivesupravieţui, and theiral lor resistancerezistenţă to other things.
111
306485
2480
sau supravieţuirea şi rezistenţa lor la alte lucruri.
05:24
And I first off starteda început work in cellcelulă culturecultură, growingcreştere cellscelulele,
112
308965
3367
Am început studiul celulelor în cultură, creşterea lor
05:28
and then I was usingutilizând knockoutknock-out mousemouse modelsmodele --
113
312332
2120
şi apoi, am folosit cobai transgenici,
05:30
micesoareci that couldn'tnu a putut make the genegenă.
114
314452
1737
cu gene inactive.
05:32
We workeda lucrat out a mechanismmecanism, whichcare -- NO was helpingajutor cellscelulele survivesupravieţui.
115
316189
4410
Am dezvoltat un mecanism care ajută la supravieţuirea celulelor.
05:36
And I then movedmutat back to EdinburghEdinburgh.
116
320599
3821
Apoi m-am mutat înapoi în Edinburgh,
05:40
And in EdinburghEdinburgh, the experimentalexperimental animalanimal we use is the medicalmedical studentstudent.
117
324420
2782
iar aici, animalul de studiu a fost un student la medicină.
05:43
It's a speciesspecie closeînchide to humanuman,
118
327202
2058
E o specie asemănătoare oamenilor,
05:45
with severalmai mulți advantagesavantaje over micesoareci:
119
329260
1902
care prezintă câteva avantaje faţă de şoareci:
05:47
They're freegratuit, you don't shavebărbierit them, they feeda hrani themselvesînșiși,
120
331162
3456
sunt liberi, nu trebuie raşi, se hrănesc singuri
05:50
and nobodynimeni picketspichete your officebirou sayingzicală,
121
334618
2120
şi nimeni nu-ţi împrejmuieşte biroul strigând:
05:52
"SaveSalva the lablaborator medicalmedical studentstudent."
122
336738
2400
„„Salvaţi studentul de laborator”.”
05:55
So they're really an idealideal modelmodel.
123
339138
3263
Aşadar, sunt modelul ideal.
05:58
But what we foundgăsite
124
342401
1961
Am realizat însă
06:00
was that we couldn'tnu a putut reproducereproduce in man the datadate we had shownafișate in micesoareci.
125
344362
4617
că nu putem reproduce la oameni datele la şoareci.
06:04
It seemedpărea we couldn'tnu a putut turnviraj off the productionproducere
126
348979
3240
Părea că nu putem opri producţia
06:08
of nitricazotic oxideoxid in the skinpiele of humansoameni.
127
352219
3080
oxidului nitric în pielea oamenilor.
06:11
We put on creamscreme that blockedblocat the enzymeenzimă that madefăcut it,
128
355299
2792
Am aplicat creme care blocau producţia de enzime de oxid nitric,
06:13
we injectedinjectat things. We couldn'tnu a putut turnviraj off the nitricazotic oxideoxid.
129
358091
4384
am injectat diverse substanţe, dar nu l-am putut opri.
06:18
And the reasonmotiv for this, it turnedîntoarse out, after two or threeTrei years'ani' work,
130
362475
3264
Motivul, am aflat după doi-trei ani de muncă,
06:21
was that in the skinpiele we have hugeimens storesmagazine
131
365739
4048
era că în piele avem cantităţi imense,
06:25
not of nitricazotic oxideoxid, because nitricazotic oxideoxid is a gasgaz,
132
369787
3088
nu de oxid nitric, fiindcă acesta e un gaz
06:28
and it's releasedeliberată -- (PoofPoof!) -- and in a fewpuțini secondssecunde it's away,
133
372875
3152
care, odată eliberat, dispare în câteva secunde,
06:31
but it can be turnedîntoarse into these formsformulare of nitricazotic oxideoxid --
134
376027
3224
ci de derivați ai oxidului nitric -
06:35
nitrateAzotat de, NO3; nitritenitrit, NO2; nitrosothiolsnitrosothiols.
135
379251
3632
nitrat, NO3; nitrit, NO2; tionitriți -
06:38
And these are more stablegrajd,
136
382883
1416
care sunt mai stabile,
06:40
and your skinpiele has got really largemare storesmagazine of NO.
137
384299
4160
iar pielea îi conţine în cantităţi foarte mari.
06:44
And we then thought to ourselvesnoi insine, with those bigmare storesmagazine,
138
388459
2825
Ne-am întrebat atunci dacă, la asemenea cantităţi,
06:47
I wondermirare if sunlightlumina soarelui mightar putea activateactiva those storesmagazine
139
391284
3311
soarele ar putea să activeze aceste substanţe
06:50
and releaseeliberare them from the skinpiele,
140
394595
1744
şi să le elibereze din piele,
06:52
where the storesmagazine are about 10 timesori as bigmare as what's in the circulationcirculaţie.
141
396339
3392
unde cantitatea e de zece ori mai mare decât în vasele de sânge.
06:55
Could the sunsoare activateactiva those storesmagazine into the circulationcirculaţie,
142
399731
2840
Ar putea soarele să conducă aceste depozite din piele în vasele de sânge,
06:58
and there in the circulationcirculaţie do its good things for your cardiovascularcardiovascular systemsistem?
143
402571
5240
unde să acţioneze în beneficiul sistemului cardiovascular ?
07:03
Well, I'm an experimentalexperimental dermatologistdermatolog,
144
407811
2528
Ei bine, sunt un dermatolog axat pe experimente,
07:06
so what we did was we thought
145
410339
1305
aşa că, ne-am gândit
07:07
we'dne-am have to exposeexpune our experimentalexperimental animalsanimale to sunlightlumina soarelui.
146
411644
3527
că ar trebui să expunem animalele experimentale la soare.
07:11
And so what we did was we tooka luat a bunchbuchet of volunteersvoluntari
147
415171
4080
Aşadar, am apelat la voluntari
07:15
and we exposedexpuse them to ultravioletultraviolet lightușoară.
148
419251
2698
pe care i-am supus la lumina ultravioletă,
07:17
So these are kinddrăguț of sunlampslămpi solare.
149
421949
1729
un fel de lămpi solare.
07:19
Now, what we were carefulatent to do was,
150
423678
2696
Trebuia să luăm în considerare că
07:22
vitaminvitamină D is madefăcut by ultravioletultraviolet B raysrazele
151
426374
2960
razele ultraviolete B produc vitamina D,
07:25
and we wanted to separatesepara our storypoveste from the vitaminvitamină D storypoveste.
152
429334
3976
iar noi vroiam să scoatem vitamina D din scenariu.
07:29
So we used ultravioletultraviolet A, whichcare doesn't make vitaminvitamină D.
153
433310
3847
Am folosit, aşadar, ultraviolete A, care nu produc vitamina D.
07:33
When we put people undersub a lamplampă
154
437157
2281
Când am expus oamenii la lumina lămpii
07:35
for the equivalentechivalent of about 30 minutesminute of sunshinesoare in summervară in EdinburghEdinburgh,
155
439438
5076
pentru echivalentul a 30 min. de expunere la soarele din Edinburgh,
07:40
what we producedprodus was, we producedprodus a risecreştere
156
444514
2540
am declanşat o creştere
07:42
in circulatingcirculă nitricazotic oxideoxid.
157
447054
1992
a oxidului nitric în circulaţia sanguină.
07:44
So we put patientspacienți with these subjectssubiecți undersub the UVUV,
158
449046
2848
Am supus voluntarii la raze UV,
07:47
and theiral lor NO levelsniveluri do go up,
159
451894
2416
iar nivelul de NO într-adevăr urcă,
07:50
and theiral lor bloodsânge pressurepresiune goesmerge down.
160
454310
2136
cel al tensiunii arteriale coborând,
07:52
Not by much, as an individualindividual levelnivel,
161
456446
2377
nu cu mult, la nivel individual,
07:54
but enoughdestul at a populationpopulație levelnivel
162
458823
2367
dar suficient la nivel de populaţie,
07:57
to shiftschimb the ratestarife of heartinimă diseaseboală in a wholeîntreg populationpopulație.
163
461190
3720
pentru a reduce rata bolilor de inimă.
08:00
And when we shonestrălucea UVUV at them,
164
464910
2424
Expunându-i la radiaţiile UV
08:03
or when we warmedîncălzit them up to the samela fel levelnivel as the lampslămpi,
165
467334
3662
sau încălzindu-i la acelaşi nivel cu lămpile,
08:06
but didn't actuallyde fapt let the raysrazele hitlovit the skinpiele, this didn't happenîntâmpla.
166
470996
3262
fără ca razele să atingă pielea, acest lucru nu s-a întâmplat.
08:10
So this seemspare to be a featurecaracteristică of ultravioletultraviolet raysrazele hittinglovind the skinpiele.
167
474258
3864
Aşadar, pare să fie o reacţie a razelor UV în contact cu pielea.
08:14
Now, we're still collectingcolectare datadate.
168
478122
1824
Adunăm încă informaţii.
08:15
A fewpuțini good things here:
169
479946
1448
Partea bună e că
08:17
This appeareda apărut to be more markedmarcat in oldermai batran people.
170
481394
3147
pare să fie mai pronunţată la vârstnici.
08:20
I'm not sure exactlyexact how much.
171
484541
1613
Nu ştiu exact cu cât.
08:22
One of the subjectssubiecți here was my mother-in-lawmama soacră,
172
486154
1773
Unul dintre voluntari a fost soacra mea,
08:23
and clearlyclar I do not know her agevârstă.
173
487927
2952
a cărei vârstă bineînţeles că nu o ştiu.
08:26
But certainlycu siguranță in people oldermai batran than my wifesoție,
174
490879
3432
Cu siguranţă însă, oamenii mai în vârstă decât soţia mea,
08:30
this appearsapare to be a more markedmarcat effectefect.
175
494311
3133
par să dispună de un efect mai pronunţat.
08:33
And the other thing I should mentionmenționa
176
497444
1251
Altceva de menţionat,
08:34
was there was no changeSchimbare in vitaminvitamină D.
177
498695
2056
nu s-a produs nicio schimbare a vitaminei D.
08:36
This is separatesepara from vitaminvitamină D.
178
500751
2120
Aceasta a fost exclusă.
08:38
So vitaminvitamină D is good for you -- it stopsopriri ricketsrahitism,
179
502871
1536
Vitamina D e benefică pentru combatea rahitismului,
08:40
it preventsprevine calciumcalciu metabolismmetabolism, importantimportant stuffchestie.
180
504407
2240
previne metabolizarea calciului, lucruri importante.
08:42
But this is a separatesepara mechanismmecanism from vitaminvitamină D.
181
506647
3032
Mecanismul nostru nu a inclus însă vitamina D.
08:45
Now, one of the problemsProbleme with looking at bloodsânge pressurepresiune
182
509679
2576
În ceea ce priveşte tensiunea arterială,
08:48
is your bodycorp does everything it can
183
512255
1552
corpul face tot ce poate
08:49
to keep your bloodsânge pressurepresiune at the samela fel placeloc.
184
513807
1583
s-o menţină la acelaşi nivel.
08:51
If your legpicior is choppedtocat off and you losepierde bloodsânge,
185
515390
1649
Dacă ţi-e tăiat piciorul şi pierzi sânge,
08:52
your bodycorp will clampClemă down, increasecrește the heartinimă raterată,
186
517039
2905
corpul va reacţiona mărind pulsul,
08:55
do everything it can to keep your bloodsânge pressurepresiune up.
187
519944
2224
făcând tot ce poate pentru a menţine tensiunea ridicată.
08:58
That is an absolutelyabsolut fundamentalfundamental physiologicalfiziologice principleprincipiu.
188
522168
2976
E un principiu fiziologic fundamental.
09:01
So what we'vene-am nextUrmător → doneTerminat
189
525144
1807
În continuare,
09:02
is we'vene-am movedmutat on to looking at bloodsânge vesselnavă dilatationdilatarea.
190
526951
3656
am urmărit dilatarea vaselor de sânge.
09:06
So we'vene-am measuredmăsurat -- this is again,
191
530607
1497
Am măsurat - din nou,
09:08
noticeînștiințare no tailcoadă and hairlessfără păr, this is a medicalmedical studentstudent.
192
532104
5328
nu are coadă sau blăniţă; e un student la medicină -
09:13
In the armbraţ, you can measuremăsura bloodsânge flowcurgere in the armbraţ
193
537432
2618
tensiunea poate fi determinată la nivelul braţului
09:15
by how much it swellsse umfla up as some bloodsânge flowsfluxurile into it.
194
540050
3232
prin reacţia venei la presiunea sângelui ce trece prin ea.
09:19
And what we'vene-am shownafișate is that doing a shamfals irradiationiradiere --
195
543282
3475
Am arătat că, simulând o iradiere,
09:22
this is the thickgros linelinia here --
196
546757
1469
- linia subţire de aici -
09:24
this is shiningstrălucitor UVUV on the armbraţ so it warmsîncălzeşte up
197
548226
2400
o rază UV acţionând asupra braţului pentru a-l încălzi,
09:26
but keepingpăstrare it coveredacoperit so the raysrazele don't hitlovit the skinpiele.
198
550626
2824
acoperită însă, pentru a nu intra în contact direct cu pielea,
09:29
There is no changeSchimbare in bloodsânge flowcurgere, in dilatationdilatarea of the bloodsânge vesselsnave.
199
553450
3912
nu are loc nicio modificare a tensiunii sau dilatare a vaselor de sânge.
09:33
But the activeactiv irradiationiradiere,
200
557362
1849
Iradierea activă însă,
09:35
duringpe parcursul the UVUV and for an hourora after it,
201
559211
3352
pe perioada expunerii la UV şi o oră după,
09:38
there is dilationdilatarea of the bloodsânge vesselsnave.
202
562563
2097
produce dilatarea vaselor de sânge.
09:40
This is the mechanismmecanism by whichcare you lowerinferior bloodsânge pressurepresiune,
203
564660
2600
Acesta e mecanismul prin care scade tensiunea arterială
09:43
by whichcare you dilatedilata the coronarycoronariană arteriesartere alsode asemenea,
204
567260
2376
şi care dilată arterele coronare,
09:45
to let the bloodsânge be suppliedfurnizat with the heartinimă.
205
569636
1711
permiţând vascularizaţia inimii.
09:47
So here, furthermai departe datadate that ultravioletultraviolet -- that's sunlightlumina soarelui --
206
571347
4393
Iată deci că razele UV, adică soarele
09:51
has benefitsbeneficii on the bloodsânge flowcurgere and the cardiovascularcardiovascular systemsistem.
207
575740
4879
reglează fluxul sanguin şi sistemul cardiovascular.
09:56
So we thought we'dne-am just kinddrăguț of modelmodel --
208
580619
2343
Ne-am gândit să facem o schemă:
09:58
DifferentDiferite amountssume of UVUV hitlovit differentdiferit partspărți of the EarthPământ at differentdiferit timesori of yearan,
209
582962
6249
cantităţi diferite de raze UV se propagă în zone diferite ale Pământului, în perioade diferite ale anului,
10:05
so you can actuallyde fapt work out those storesmagazine of nitricazotic oxideoxid --
210
589211
4024
aşa încât, cantităţile de oxid nitric pot diferi,
10:09
the nitratesnitraţi, nitritesnitriţi, nitrosothiolsnitrosothiols in the skinpiele --
211
593235
2256
nitraţii, nitriţii, tionitriții din piele
10:11
cleavedespica to releaseeliberare NO.
212
595491
2872
care emană NO.
10:14
DifferentDiferite wavelengthslungimi de unda of lightușoară have differentdiferit activitiesactivitati of doing that.
213
598363
3825
Valurile de lumină se propagă diferit.
10:18
So you can look at the wavelengthslungimi de unda of lightușoară that do that.
214
602188
2079
Putem deci să luăm asta în considerare.
10:20
And you can look -- So, if you livetrăi on the equatorecuator, the sunsoare comesvine straightdrept overheaddeasupra capului,
215
604267
3985
La ecuator soarele luminează direct in jos,
10:24
it comesvine throughprin a very thinsubţire bitpic of atmosphereatmosfera.
216
608252
1816
trecând printr-un strat subţire de atmosferă.
10:25
In winteriarnă or summervară, it's the samela fel amountCantitate of lightușoară.
217
610068
2439
Iarna sau vara, cantitatea de lumină e aceeaşi.
10:28
If you livetrăi up here, in summervară
218
612507
2513
În zona noastră, vara,
10:30
the sunsoare is comingvenire fairlydestul de directlydirect down,
219
615020
2656
soarele luminează direct pământul,
10:33
but in winteriarnă it's comingvenire throughprin a hugeimens amountCantitate of atmosphereatmosfera,
220
617676
3307
dar iarna lumina trece printr-un strat atmosferic imens,
10:36
and much of the ultravioletultraviolet is weededweeded out,
221
620983
3221
pierzându-se mare parte din UV.
10:40
and the rangegamă of wavelengthslungimi de unda that hitlovit the EarthPământ
222
624204
2352
Lungimile de undă care ating pământul
10:42
are differentdiferit from summervară to winteriarnă.
223
626556
2328
diferă de la vară la iarnă.
10:44
So what you can do is you can multiplymultiplica those datadate
224
628884
1942
Puteţi, aşadar, să multiplicaţi aceste date,
10:46
by the NO that's releasedeliberată
225
630826
1993
cu cantitatea de NO eliberată
10:48
and you can calculatecalculati how much nitricazotic oxideoxid
226
632819
3184
pentru a determina cât oxid nitric
10:51
would be releasedeliberată from the skinpiele into the circulationcirculaţie.
227
636003
3169
ar fi transportat prin piele în sistemul circulator.
10:55
Now, if you're on the equatorecuator here --
228
639172
2000
Dacă eşti la ecuator,
10:57
that's these two lineslinii here, the redroșu linelinia and the purpleViolet linelinia --
229
641172
3427
- cele două linii de aici, cea roşie şi cea mov -
11:00
the amountCantitate of nitricazotic oxideoxid that's releasedeliberată is the areazonă undersub the curvecurba,
230
644599
4397
cantitatea e oxid nitric eliberată e marcată de zona de sub curbură,
11:04
it's the areazonă in this spacespaţiu here.
231
648996
2031
fiind zona de aici.
11:06
So if you're on the equatorecuator, DecemberDecembrie or JuneIunie,
232
651027
2697
La ecuator, în decembrie sau iunie,
11:09
you've got massesmasele of NO beingfiind releasedeliberată from the skinpiele.
233
653724
3256
e eliberată o cantitate mare de NO prin piele.
11:12
So VenturaVentura is in southernsudic CaliforniaCalifornia.
234
656980
2464
Ventura e în sudul Californiei.
11:15
In summervară, you mightar putea as well be at the equatorecuator.
235
659444
2216
Vara e ca şi cum te-ai afla la ecuator.
11:17
It's great. Lots of NO is releasedeliberată.
236
661660
2056
E grozav. Se eliberează mult NO.
11:19
VenturaVentura mid-winterla mijlocul iernii, well, there's still a decentdecente amountCantitate.
237
663716
3943
În mijlocul iernii, în schimb, e o cantitate decentă.
11:23
EdinburghEdinburgh in summervară, the areazonă beneathsub the curvecurba is prettyfrumos good,
238
667659
3961
În Edinburgh, vara, în zona de sub curbură e destul de bine,
11:27
but EdinburghEdinburgh in winteriarnă, the amountCantitate of NO that can be releasedeliberată
239
671620
4215
dar iarna, cantitatea de NO eliberată
11:31
is nextUrmător → to nothing, tinyminuscul amountssume.
240
675835
3858
e în cantităţi extrem de mici.
11:35
So what do we think?
241
679693
1805
Concluzia ?
11:37
We're still workinglucru at this storypoveste,
242
681498
1592
Lucrăm încă la acest proces,
11:38
we're still developingîn curs de dezvoltare it, we're still expandingextinderea it.
243
683090
1912
îl dezvoltăm încă şi îl extindem.
11:40
We think it's very importantimportant.
244
685002
1648
Considerăm că e foarte important,
11:42
We think it probablyprobabil accountsconturi for a lot of the north-southNord Sud healthsănătate dividedivide withinîn BritainMarea Britanie,
245
686650
3593
că stă la baza diviziunii sănătăţii între nord şi sud în Marea Britanie,
11:46
It's of relevancerelevanţă to us.
246
690243
1631
fiind foarte relevant.
11:47
We think that the skinpiele --
247
691874
1688
Considerăm că pielea,
11:49
well, we know that the skinpiele has got very largemare storesmagazine
248
693562
2888
are depozite foarte mari
11:52
of nitricazotic oxideoxid as these variousvariat other formsformulare.
249
696450
2224
de oxid nitric, precum şi derivaţi ai acestuia.
11:54
We suspectsuspect a lot of these come from dietcura de slabire,
250
698674
1873
Credem că se datorează dietei:
11:56
greenverde leafycu frunze vegetableslegume, beetrootsfecla rosie, lettucesalata verde
251
700547
2271
legumele cu frunze, sfecla roşie, salata,
11:58
has a lot of these nitricazotic oxidesoxizi that we think go to the skinpiele.
252
702818
3320
conţin oxid nitric, care ajunge în piele.
12:02
We think they're then storedstocate in the skinpiele,
253
706138
2144
E depozitat în piele,
12:04
and we think the sunlightlumina soarelui releasescomunicate this
254
708282
2400
iar soarele îl transportă
12:06
where it has generallyîn general beneficialbenefice effectsefecte.
255
710682
2633
acolo unde e nevoie de el.
12:09
And this is ongoingÎn curs de desfășurare work, but dermatologistsDermatologii --
256
713315
2479
Mai e de lucru, dar dermatologii...
12:11
I mean, I'm a dermatologistdermatolog.
257
715794
1720
Sunt dermatolog.
12:13
My day jobloc de munca is sayingzicală to people, "You've got skinpiele cancercancer,
258
717514
2528
Zilnic trebuie să spun oamenilor: „„Ai cancer de piele.
12:15
it's causedcauzate by sunlightlumina soarelui, don't go in the sunsoare."
259
720042
1880
Cauza e soarele. Nu mai sta la soare.””
12:17
I actuallyde fapt think a fardeparte more importantimportant messagemesaj
260
721922
2736
Cred însă ca un mesaj mai important e faptul că
12:20
is that there are benefitsbeneficii as well as risksriscuri to sunlightlumina soarelui.
261
724658
3424
expunerea la soare implică atât beneficii, cât şi riscuri.
12:23
Yes, sunlightlumina soarelui is the majormajor alterablealterabil riskrisc factorfactor for skinpiele cancercancer,
262
728082
5753
Într-adevăr, soarele e cauza principală a cancerului de piele,
12:29
but deathsdecese from heartinimă diseaseboală are a hundredsută timesori highersuperior
263
733835
2871
dar mortalitatea datorată bolilor de inimă e de sute de ori mai mare
12:32
than deathsdecese from skinpiele cancercancer.
264
736706
1952
decât cea datorată cancerului de piele.
12:34
And I think that we need to be more awareconștient of,
265
738658
2649
Aşadar, trebuie să fim mai conştienţi de asta
12:37
and we need to find the risk-benefitrisc-beneficiu ratioraportul.
266
741307
2079
şi să găsim calea de mijloc între risc şi beneficii.
12:39
How much sunlightlumina soarelui is safesigur,
267
743386
1472
În ce măsură e sigură expunerea la soare
12:40
and how can we finessefineţe this bestCel mai bun for our generalgeneral healthsănătate?
268
744858
4200
şi cum putem s-o practicăm benefic pentru sănătatea noastră generală ?
12:44
So, thank you very much indeedintr-adevar.
269
749058
2180
Vă mulţumesc foarte mult.
12:47
(ApplauseAplauze)
270
751238
6897
(Aplauze)
Translated by Diana Talpoș
Reviewed by Ariana Bleau Lugo

▲Back to top

ABOUT THE SPEAKER
Richard Weller - Dermatologist
Dermatologist Richard Weller wants to know: Why are Scots so sick?

Why you should listen

Edinburgh-native Richard Weller was studying medicine in Australia when something suddenly struck him as odd: Why are the Scots so sick? Australians suffer from heart disease at one-third the rate that Britons do, with lower death rates from heart attacks and heart failure, and fewer strokes overall. When Weller looked into it, this wasn't unique to Australia and England: In fact, there are wide gaps in mortality even within the UK, a gradient which maps roughly ... geographically? A five-degree change in latitude -- between London and Edinburg, for example -- shows a nearly 20 percent higher rate of mortality. Weller and his team have been working ever since to crack this mysterious gap, and most recently their research shows it may be related to exposure to sunlight. Nitric oxide (NO), a chemical transmitter produced by the skin and stored in great reserves, is released by exposure to UV rays, and this in turn is very important to cardiovascular health.

Weller is a senior lecturer in Dermatology at the University of Edinburgh. His two areas of study are the role of NO in human skin physiology and the role of skin barrier function deficiencies in atopic disease.

More profile about the speaker
Richard Weller | Speaker | TED.com